Serviciul Român de Informații vrea să se implice în eGuvernare pe bani europeni. Nici guvernul, nici parlamentul și nici alte instituții nu par deocamdată impacientate de intruziunea unei structuri secrete în chestiunile publice și în datele cu caracter privat ale cetățenilor. Proiectul câștigat de SRI este în valoare de 31,5 milioane de euro și își propune să reunească bazele de date ale instituțiilor publice românești și apoi să permită căutarea avansată a oricăror informații despre toți cetățenii. Patru organizații neguvernamentele au trimis o scrisoare în care avertizează că SRI intenționează să construiască un sistem big brother din fonduri europene și că, de pildă, pe baza informațiilor din viitoarea bază de date mamut, fiecare cetățean ar putea avea o fișă “de bună purtare”, formată din datele adunate de la toate instituțiile publice. Astfel de fișe, la care s-ar putea adăuga informații de pe conturile de Facebook și alte rețele sociale ar putea fi în final folosite împotriva oricui, bunăoară, împotriva judecătorilor, procurorilor, antreprenorilor, viitorilor parlamentari.
Reprezentanții celor patru organizații (ActiveWatch, Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – APADOR -CH, Asociația pentru Tehnologie și Internet – ApTI, Centrul de Resurse Juridice) mai adaugă că nu există niciun fel de garanții că astfel de date nu vor fi folosite în mod abuziv. În proiect se spune că informațiile despre cetățeni vor putea fi accesate din 750 de terminale și peste 1000 de lucrători vor avea acces la sistem.
Proiectul SRI are și un capitol intitulat “Recunoaștere facială” și ar urma să înglobeze 50-60 de milioane de imagini frontale, de tipul cărții de identitate sau al pașapoartelor. Nu e clar, însă, de ce Serviviul Român de Informații ar trebui să aibă o astfel de bază de date cu pozele cetățenilor și care este scopul ei final, fiindcă nu pare să aibă nicio legătură cu obiectivul proiectului, care este “prevenirea și combaterea fraudei”. Organizațiile neguvernamentale care au analizat proiectul susțin că în acest fel SRI își poate face o aplicație astfel încât să „citească” în mod automat Facebook, să integreze date de acolo în baza de date de recunoaștere facială și chiar să descopere un cont în care o persoană și-a dat un alt nume. Un scenariu mai pesimist ar fi acela în care SRI sau Jandarmeria filmează sau preia o filamre cu câteva mii de participanți la un protest, o procesează, o analizează cu noul soft de “recunoaștere facială” și identifică exact cine a participat. Se pot aplica ulterior amenzi sau înregistrările pot fi folosite în alte scopuri.
Mai mult, proiectul prevede achiziționarea de echipaemente și programe electronice care vor fi folosite pentru interceptarea traficului pe internet și monitorizarea comunicaților electronice de genul whats app, skype, email. Spre exemplu ar putea avea acces la emailurile judecătorilor sau politicienilor. Nu în ultimul rând, din descrierea făcută de SRI pentru accesarea banilor europeni rezultă și ideea realizării unor “profile comportamentale” ale cetățenilor făcute din bazele de date ale fiscului, ministerului de Interne și cele furnizate de Casa Națională a Asigigurăririlor de Sănătate. S-ar putea pune cap la cap declarațiile cu privire la veniturile personale, creditele bancare, bunurile imobile achiziționate, mașinile cumpărate și așa mai departe
Într-un comunicat de presă SRI a precizat că “nu colectează date noi, ci le analizează, pe baza unor algoritmi, pe cele existente” în tr-un proces care va fi mai “rapid” și mai “eficient”.
Rămân totuși câteva întrebări: ce legătură există între “recunoașterea facială” și e-guvernare? Echipamentele de interceptare a comunicațiilor pe internet pot fi folosite fără aprobarea unui judecător? De ce finanțează Uniunea Europeană un proiect care ar putea încălca drepturile cetățenilor?
