Cu mai puţin de patru săptămâni înainte de declanşarea oficială a campaniei prezidenţiale, principalul partid guvernamental îşi anunţă intenţia să se reformeze pentru a se apropia de oameni, partidul condus de politicianul care e principalul favorit al sondajelor se adresează Curţii Constituţionale după garanţii că data alegerilor este ceva bătut în cuie, iar Partidul Popular European al lui Iurie Leancă acceptă un parteneriat cu puterea, cel puţin în chestiunea integrării europene. Ce hram poartă aceste acţiuni şi ce legătură au cu dorinţa partidelor de a-şi trimite anume ele un reprezentant în fotoliul de preşedinte?
Confruntat cu o criză acută de credibilitate, Partidul democrat condus oficial de Marian Lupu, dar în realitate, aşa cum se spune, de Vlad Plahotniuc, încearcă soluţii „netriviale” pentru a-şi ridica raitingurile înainte de prezidenţialele din octombrie. Astfel comentează analistul politic Anatol Ţăranu intenţia de a-şi reforma partidul, anunţată marţi, fără prea multe detalii, pe contul său de pe o reţea de socializare de Vlad Plahotniuc.
„Numai cât costă în acest sens candidatura dlui Eugen Doga (celebru compozitor moldovean stabilit la Moscova) care foarte subtil a început să fie promovată ca un candidat al puterii. Un astfel de candidat ar putea aduce multă nesiguranţă în partida pro-europeană, care şi aşa este debusolată. Reputaţia partidului democrat este la pământ. Şi e o discrepanţă strigătoare la cer aici: pe de o parte acest partid este la guvernare şi determină tot în această ţară, iar pe de altă parte încrederea în acest partid este foarte joasă. Prin definiţie se cere o reformă, se cere ca lucrurile să fie aduse într-o concordanţa anumită. Dar iată dacă sincer se doreşte o reformă sau se doreşte să se camufleze lucrurile urîte care sunt la suprafaţă acum, nu se ştie. Deocandată, totul pare o făcătură. Şi cu siguranţă se poate spune doar că PD-ului îi va fi foarte greu să recâştige încrederea alegătorilor fără vărsări de sânge. Am în vedere că o serie de persoane din partea de sus a partidului democrat trebuie să plece. Reputaţia lor este pierdută iremediabil.”
Când a făcut anunţul, Vlad Plahotniuc, liderul neformal al PD, nu a vorbit totuşi despre remanieri. A argumentat că „partidele trebuie să facă schimbări şi să se adapteze mai bine la realitate, la ceea ce vor oamenii.”
Analistului politic Corneliu Ciurea întrevede îndărătul acestui anunţ dorinţa democraţilor de a merge în campanie cu o tactică de „aruncare de măşti”, care de altfel i se pare expertului lipsită de şanse:
„Nu-mi este clar ce exact se anunţă. O dorinţă de reformare radicală a partidelor este greu de realizat. Este nevoie desigur de debarasarea de făţărnicia care există în sistemul nostru politic, şi cred că la asta se referă Plahotniuc - la o aruncare de măşti - dar cred că pentru moment acest lucru este imposibil: mai întâi pentru că sistemul democratic este unul profund manipulativ, apoi pentru că Moldova trebuie să oscileze între trei vectori - UE, SUA şi Rusia - şi nu poate să-şi dezvăluie interesele sale naţionale, şi în al treilea rând, există o agendă internă care ţine de situaţia economică, iar alta externă, care ţine de lupta cu corupţia, dar există cumva o contradicţie între aceste două agende. De aceea, ceea c e anunţă Plahotniuc mi se pare greu de realizat.”
Disponibilitatea anunţată de Partidul Popular European condus de ex-premierul Iurie Leancă de a negocia un acord de parteneriat cu coaliţia majoritară controlată de PDM a alimentat presupunerea că Iurie Leancă ar putea fi înaintat de majoritatea parlamentară la funcția de șef al statului. Leancă a respins însă această supoziţie.
Oazu Nantoi, singurul din PPEM care s-a opus parteneriatului cu puterea, a numit gestul lui Leancă drept „cârdășie” cu Vlad Plahotniuc şi a spus că aceasta va face ca „în turul doi să iasă doi candidați - ambii din buzunarul” oligahului care controlează în prezent puterea în Republica Moldova. Pentru Corneliu Ciurea, totuşi, strategia puterii în campania electorală rămâne deocamdată neclară:
„Cunoaştem dorinţa puterii de a-l promova pe Plahotniuc cât mai sus spre stele, dar există limite ale acestei dorinţe şi din această cauză s-ar putea ca puterea să meargă pe un scenariu B, nu pe cel optim. Ca în cazul cu premierul. Atunci tot s-a doprit să se meargă pe un scenariu maxim, după care s-a deraiat spre un scenariu de mâna a doua. Din această cauză nu putem spune acum care va fi scenariul puterii.”
„Socialiştii s-au adresat la Curte pentru că încearcă să limiteze capacitatea de manevră pentru abuz din partea puterii”, explică pe de altă parte Anatol Ţăranu decizia socialiştilor de a se adresa Curţii Constituţionale după clarificări în ce priveşte felul cum s-a stabilit data alegerilor.
În ce priveşte strategia opoziţiei zise „antioligarhice şi reformatoare”, majoritatea covărşitoare a experţilor crede că aceasta ar avea şanse să-şi propulseze un reprezentant într-o confruntare cu Igor Dodon, favorizat de sondaje, care cu certitudine va candida din partea Partidului Socialist, şi al unuia sau mai mulţi candidaţi, necunoscuţi încă, din partea puterii, dacă va merge pe ideea unui candidat unic. Deşi părea îngropată, mai ales după decizia Leancă de a se apropia de partidele puterii, liderii PAS, DA şi PLDM s-au distanţat de PPEM şi au continuat totuşi să discute, deja în trei, ideea candidatului unic. Despre înţelegerile la care au ajuns cei trei au promis să dea detalii în una din zilele viitoare.
