Linkuri accesibilitate

Dan Dungaciu: „Proiectul Mării Negre se amână. Nu cred că cineva speră la o flotă permanentă a NATO”


Nave militare rusești la Sevastopol, în Crimeea anexată de Rusia
Nave militare rusești la Sevastopol, în Crimeea anexată de Rusia

În dialog cu preşedintele Fundaţiei Universitare a Mării Negre de la Bucureşti.

Experţii unui think tank cu sediul la Washington - Centrul pentru Analiza Politicilor Europene - califică drept „moartă în ape”, adică lipsită de şanse propunerea Bucureştiului ca NATO să constituie la Marea Neagră o flotilă formidabilă, în condiţiile actuale în care Turcia nu îşi doreşte să se confrunte cu Rusia, iar România şi Bulgaria ar fi state slabe.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:09:42 0:00
Link direct

„Nici măcar o prezenţă navală prin rotaţie a SUA şi a altor aliaţi în Marea Neagră nu este suficientă pentru a descuraja o agresiune rusească, după anexarea Crimeii de la Ucraina”, avertizează, pe de altă parte, aceeaşi experţi, Janusz Bugajski şi Peter Doran.

Analiza lor enumeră şi alte neajunsuri ale apărării NATO la Marea Neagră, cum ar fi lipsa unui plan de urgenţă pentru zonă şi decizia NATO de a nu-şi construi baze permanente, ci doar brigăzi rotative în statele din prima linie: Lituania, Letonia, Estonia, Polonia, Bulgaria şi România.

Am discutat despre aceste concluzii ale experţilor americani cu Dan Dungaciu, preşedintele Fundaţiei Universitare a Mării Negre de la Bucureşti.

Europa Liberă: Vroiam întâi de toate să vă întreb dacă sunteţi de acord cu aceste concluzii, pe care le-aş rezuma în felul următor: NATO este puţin apărată la Marea Neagră şi chiar dacă s-ar materializa această propunere a Bucureştiului, aflată, iată, sub mare semn de întrebare, oricum nu ar fi suficient de apărată acolo. Cum priviţi aceste concluzii?

Dan Dungaciu: „Depinde ce înţelegem prin Marea Neagră. Dacă vorbim despre membrii NATO de la Marea Neagră, garanțiile de securitate ale acestor membri nu stau în potențialele măsuri de asigurare pe care le-ar fi putut lua NATO la Marea Neagră sau le-ar fi luat explicit la Marea Neagră cu ocazia ultimului summit. Din punctul acesta de vedere, un tip de garanție politică sau strategică de securitate aceste state au.

Dacă vorbim despre celelalte state care nu fac parte din NATO sigur că situația lor de securitate este incertă, dar este de fapt la fel de incertă cum a fost din anii 90' încoace.

Dan Dungaciu
Dan Dungaciu

Dacă vorbim concret despre termenii raportului, raportul nu spune foarte multe lucruri noi. Era clar din atmosfera ultimului summit de la Varșovia că Marea Neagră era un subiect de discuție și că mai degrabă proiectul Mării Negre se amână. Am spus și într-un interviu la postul Dvs. de radio că summit-ul de la Varșovia a fost un summit al descurajării și al dialogului. Se pare că descurajarea a fost mai mult focalizată pe nordul Flancului Estic, iar dialogul mai degrabă în sudul Flancului Estic, adică pe zona Mării Negre. Respectiv, în termeni de concluzii raportul nu a venit cu mari noutăți. Este limpede că în acest moment, dat fiind și situația din Turcia, situația la Marea Neagră este încă în discuție cum ați spus și Dvs. pe termen scurt și nu cred că cineva speră sau se gândește la o flotă sau la o prezență navală permanentă a NATO pe teritoriul Mării Negre.”

Europa Liberă: Și e justificată această linie de gândire? De ce vă întreb, pentru că am mai auzit voci care zic că tocmai acolo e vulnerabilitatea cea mare a N ATO și, dacă luăm țările, România este cea amenințată direct de Rusia și, când colo, tocmai față de România parcă atenția e mai mică. Adică vă întrebam: cât de justificată vi se pare această stare de lucruri?

Dan Dungaciu: „Ca să discutăm în termenii corecți, România nu este niciodată amenințată de Federația Rusă doar în calitate de România. Dacă România va fi amenințată și atacată vreodată de Federația Rusă, ea va fi atacată în calitate de stat membru al Uniunii Europene și în calitate de stat membru al NATO, din asta decurgând toate garanțiile de securitate pe care o asemenea alianță le poate oferi când este vorba aici de o dispută bilaterală România cu Federația Rusă. În termeni însă de acțiune, sigur că trebuie să privim chestiunea asta, după părerea mea, din mai multe perspective. Este clar că zona Mării Negre în acest moment, în termeni militari, stă mai puțin bine decât stă Flancul Estic pe dimensiunea lui nordică. Dar am senzația că din punct de vedere strategic, pentru că totdeauna există și această dimensiune, am senzația că din punct de vedere strategic regiunii extinse Mării Negre i se pregătește un alt statut. Privitor la dialogul pe care NATO însuși îl preconizează cu Federația Rusă, dar nu doar NATO și din acest punct de vedere am senzația că state precum Ucraina sau Republica Moldova, state aflate la Marea Neagră vor trebui să se pregătească, să se așeze într-un alt tip de ordine cel puțin regională, ordine în care nu va fi vorba despre NATO explicit și nu va fi vorba de Uniunea Europeană explicit. Din punctul acesta de vedere dacă citim dincolo de reticența în a împinge măsurile militare foarte tare în Marea Neagră, dacă privim dincolo de asta trebuie să gândim cu un pas înainte. Este vorba de o nouă strategie, sau de o nouă viziune strategică care se întrezărește în spatele acestei retine.”

Europa Liberă: Dvs. spuneți că de fapt NATO nu-şi admite o vulnerabilitate acolo la Marea Neagră, dar se gândește la alt tip de abordări acolo? Asta vreţi să spuneţi?

Dan Dungaciu: „NATO înseamnă membrii NATO, state naționale care fac parte și din Uniunea European și ca să se obțină un consens pe o anumită temă trebuie ca toate statele să fie de acord. Este limpede în acest moment în ceea ce privește dimensiunea estică, relația cu Rusia, inclusiv a NATO nu există un consens. Și am senzația că există o presiune puternică la nivel de Uniunea Europeană, la nivel de NATO ca relația cu Federația Rusă să fie stabilită sau să fie discutată în alt termen decât în cei ai agresiunii militare sau amenințărilor de tip militar. Ceea ce se întâmplă în Turcia în acest moment favorizează deschiderea unui dialog cu Federația Rusă, pentru că Federația Rusă aproape fără să facă nimic pare un actor sau un partener de dialog mult mai flexibil. Și din punctul acesta de vedere Marea Neagră într-un fel a fost pusă între paranteze. Și dacă lucrurile stau așa, atunci repet, va trebui să ne așteptăm pe termen cred eu mediu, nici măcar pe termen lung la o nouă abordare a regiunii. Abordare de tip politic care nu se va face în termenii opoziției mai cu seamă militare față de Federația Rusă, ci în termenii unui dialog în care toate părțile să fie cel puțin satisfăcute de potențiala soluție.”

Europa Liberă: Lucrarea la care facem referință și despre care discutăm, a Centrului pentru Analiza Politicilor Europene, face apel la România și Bulgaria să se întărească din interior, prin combaterea corupției, prin dezvoltarea economică. Ce credeți Dvs. despre acest aspect?

Dan Dungaciu: „E o chestiune care apare de fiecare dată pe agendă și de fiecare dată când e vorba de dialogul dintre Statele Unite și statele din regiune, pentru că același mesaj este transmis aproape tuturor. Miza strategică din spatele acestui mesaj este că „războiul hibrid” care devine din ce în ce mai impetuos în această regiune, cu toate componentele sale plecând de la coruperea oficialilor până la dezinformare, dar trebuie să fie în atenția oficialilor și chiar în atenția celor care se ocupă de securitate. În raport cu aceasta un stat corupt este un stat vulnerabil cum a arătat foarte bine Ucraina care s-a prăbușit fără să tragă aproape niciun foc de armă sub povara propriilor neputințe instituționale. Din punctul acesta de vedere lucrul acesta trebuie modificat, trebuie schimbat sau trebuie avut în vedere. Problema corupției devine o problemă de securitate – acesta este mesajul pe care americanii l-au transmis de fiecare dată, îl transmit de fiecare dată și din această perspectivă cred eu că trebuie citite și prezența acestor declarații în raportul pe care l-ați menționat Dvs.”

Europa Liberă: Am să revin încă o dată la ideea pe care o discutam anterior și am să vă întreb: putem spune că acești analiști și acest raport văd România și Bulgaria ca țări slabe, iar acest lucru are legătură cu felul cum se raportează NATO în general la subiectul apărării în Marea Neagră?

Dan Dungaciu: „Nu văd pe același nivel România și Bulgaria, cel puțin, plecând de la atitudinea acestor state față de Marea Neagră. Într-o primă instanță există o diferență de abordare, a existat o diferență de abordare între România și Bulgaria încă de la începutul acestui an față de o posibilă potențială flotă sau prezență navală permanentă a aliaților la Marea Neagră. Din punctul acesta de vedere sigur că există o diferență de abordare chiar în interiorul membrelor NATO de la Marea Neagră. Dacă punem laolaltă viziunile Turciei din acest moment cu viziunile Bulgariei din acest moment, cu viziunile României din acest moment pe Marea Neagră, nu vom ajunge la foarte multe puncte comune. Și privitor la aceasta, sigur că nici Marea Neagră în întregime nu are de câștigat dacă nici măcar aliații NATO de la Marea Neagră nu reușesc să-și coordoneze de fiecare dată acțiunile. Din acest punct de vedere sigur că este o diferență probabil de coordonare între statele din nord-est: Polonia și țările baltice, și statele din sudul estului, respectiv Turcia, Bulgaria și România, în defavoarea diplomatică a sudului Flancului Estic. Respectiv ceea ce spune raportul este relativ corect. Este însă o realitate de fapt, pe care am constat-o și la summit-ul de la Varșovia.”

XS
SM
MD
LG