Ministrul Sportului din Federaţia Rusă, Vitali Mutko, a declarat că instituția sa este recunoscătoare Comitetului Internațional Olimpic (CIO) pentru decizia, pe care el a calificat-o ca fiind obiectivă, de a admite selecționata Rusiei la Jocurile Olimpice de la Rio. Într-o declarație citată de Radio Svoboda oficialul rus și-a exprimat încrederea că partea cea mai mare a echipei va corespunde criteriilor CIO. Și reprezentantul Rusiei la CIO, Șamili Tarpiscev, și-a exprimat satisfacția în legătură cu decizia Comitetului.
Teleconferința comitetului executiv al CIO a început cu un discurs al președintelui Comitetului Olimpic al Rusiei (COR), Alexandr Jukov, care a dat asigurări că statul rus va amplifica lupta cu dopajul și cooperarea internațională în acest domeniu și a criticat în termeni duri principiul „responsabilității colective” pentru dopaj. „Rusia și COR își asumă responsabilitatea pentru o restructurare totală și multilaterală a sistemului antidoping din Federaţia Rusă și garantează o cooperare totală cu toate organizațiile internaționale”, a declarat Jukov, subliniind că Comitetul olimpic rus își dorește să curețe sportul și va lucra pentru a face în așa fel ca sportul rusesc să fie unul curat.
Șeful Consiliului pentru drepturile omului de pe lângă președintele rus, Mihail Fedotov, a salutat și el decizia CIO și notează că la baza acesteia ar fi stat două principii – „prezumția nevinovăției și inadmisibilitatea responsabilității colective”. „Sunt mulțumit de decizia Comitetului executiv al CIO și consider că are o logică juridică clară – prezumția nevinovăției și inadmisibilitatea responsabilității colective. Iar faptul că decizia cu privire la participarea sportivilor este pusă pe seama federațiilor internaționale de profil înseamnă exact trecerea la individualizarea pedepsei. Comitetul executiv nu are cum să știe detalii despre biografiile fiecărui sportiv în parte, iar federațiile internaționale știu aceste lucruri mai bine”, a mai spus Mihail Fedotov.
În același timp, șeful CIO a declarat că niciun oficial rus sau vreo persoană oficială din cadrul Ministerului Sportului al Federaţiei Ruse nu va fi acreditată la Jocurile Olimpice de la Rio. Nici măcar sportiva Iulia Stepanova, care a vorbit pentru prima dată despre folosirea dopajului de către sportivii ruși, nu a fost admisă să participe la Jocurile Olimpice, pe motiv că acest lucru „nu corespunde codului etic al CIO”. Și asta, în pofida faptului că decizia Comitetului executiv salută rolul Iuliei Stepanova în dezvăluirea schemelor de corupție de dopaj din sportul rusesc.
Jurnaliștii de la Radio Svoboda notează că după suspendarea sportivei este puțin probabil să apară prea curând noi dezvăluiri cu privire la dopajul în sportul rusesc.
Pentru prima dată, sportiva și soțul ei au vorbit despre această problemă într-un film al jurnalistului german de investigație, Hajo Seppelt.
Investigațiile jurnalistului german Hajo Seppelt, care s-au concretizat în patru filme documentare, au jucat un rol decisiv atât în suspendarea Federației rusești de atletică ușoară din Asociația internațională a federațiilor de atletism (AIFA), cât și în adoptarea deciziei Asociației de a nu reprimi Rusia în componența sa din cauza problemelor de dopaj. Această ultimă decizie, adoptată la Viena unanim pe 17 iunie de către cei 24 de membri ai comitetului executiv al AIFA, presupune automat interdicția la participarea sportivilor ruși la olimpiada din august de la Rio de Janeiro.
Seria de dezvăluiri a continuat cu declarațiile senzaționale ale fostului director al Comitetului antidoping al Rusiei, Gregori Rodcenkov, care într-un interviu pentru The New York Times a declarat că ascunderea folosirii dopajului era controlată la Olimpiada din Soci direct de reprezentanții autorităților ruse și ai structurilor de forță, în primul rând de FSB.
Comentatorul Radio Svoboda, Ilia Milștein, scrie pe blogul său că deși cel mai grav scenariu pentru Kremlin nu s-a produs, totuși Rusia a fost supusă unei umilințe fără precedent. Editorialistul scrie că dopajul în sport pentru Rusia a devenit o modalitate de a se opune restului lumii, în special după raptul Crimeii, invadarea Donbassului și introducerea sancțiunilor occidentale, dar și revenirea la atmosfera războiului rece. „Propagandiștii de la Moscova numesc acest lucru „o conspirație împotriva Rusiei”, dar această evaluare cred că este prea optimistă. Conspirații pe loc gol nu apar. Conspirațiile bazate doar pe antipatiile politice de obicei eșuează rușinos. Altceva însă este în cazul conspirațiilor bazate pe adevăr. (…) Un complot împotriva Rusiei există, dar acesta este unul la care participă activ conducerea Rusiei. Se manifestă diferit – la Soci, în Crimeea, în Donbass sau la Rio. Se manifestă prin izolare și o rușine națională totală – pentru politicieni, pentru olimpici, pentru suporteri, pentru țară. Ar fi fost chiar ciudat ca țara care nu respectă legile internaționale să rămână fidelă unor reguli sportive”, notează Ilia Milștein pe blogul său de la Radio Svoboda.
