Campania electorală din Statele Unite continuă să surprindă și să îngrijoreze lumea, mai ales prin afirmațiile candidatului prezumtiv Donald Trump, care tocmai se pregătește la Cleveland să obțină nominalizarea la alegerile prezidențiale de la toamnă din partea Convenției republicanilor.
Miercuri, într-un interviu cu ziarul „New York Times”, Trump a ridicat noi semne de întrebare privind acceptarea unor principii fundamentale ale alianței nord-atlantice, evitând în același timp să critice abaterile nedemocratice ale unor țări aliate, cum este Turcia.
„Nu cred că avem dreptul să dăm lecții”, a spus Trump în interviul acordat ziarului american la o întâlnire de 45 de minute din apartamentul său de hotel, la Cleveland. „Uitați-vă ce se întâmplă la noi (în Statele Unite) – a continuat magnatul. Cum să dăm noi lecții altora când la noi oamenii trag cu sânge rece în polițiști?”.
Dimpotrivă, Trump l-a lăudat pe președintele turc Recep Tayyip Erdogan pentru că a reușit să înăbușe puciul de vinerea trecută.
„New York Times” scrie că Trump și-a expus din nou atitudinea pronunțat naționalistă arătată în campanie, vorbind despre cum ar fi timpul ca aliații Statelor Unite să preia costurile apărării lor, despre care crede că au fost suportate prea multă vreme de americani.
Întrebat despre politicile rusești care i-au alarmat pe baltici, unii din cei mai noi membri ai NATO, Trump a spus că dacă Rusia i-ar ataca, el ar decide dacă să le sară în ajutor numai după ce s-a convins că țările respective „și-au îndeplinit obligațiile” față de Statele Unite.
„Dacă și le-au îndeplinit, atunci răspunsul va fi da” – a spus Trump.
Cheia de boltă a alianței nord-atlantice, care are 28 de membri, este prevederea din articolul 5 că un atac asupra unei țări-membre va fi considerat un atac împotriva întregii alianțe – o prevedere invocată ultima oară după atacurile teroriste împotriva Statelor Unite de la 11 septembrie 2001.
Președinții țărilor baltice – scrie AFP – s-au grăbit joi să reacționeze la spusele lui Trump.
Președintele Estoniei, Toomas Hendrik Ilves, a insistat pe Twitter că țara lui cu 1,3 milioane de locuitori, vecina Rusiei, îndeplinește toate cerințele NATO.
„Estonia este una din cele 5 țări NATO europene care respectă cerința de a cheltui cel puțin 2% din PIB pentru apărare”, a scris el, adăugând că estonienii au luptat în operațiunile alianței din Afganistan.
„Suntem la rândul nostru credincioși tuturor aliaților noștri, indiferent care ar fi ei. Asta ne face aliați”, a mai spus liderul de la Tallinn.
Președinta Lituaniei, Dalia Grybauskaite, cunoscută pentru stilul său franc, le-a spus reporterilor la Vilnius că „nu este bine să fie interpretate” cuvintele lui Trump.
„Noi știm că Statele Unite vor fi mereu cel mai important partener al nostru”, a spus ea, adăugând că Lituania își va îndeplini obligațiile referitoare la bugetul apărării cel mai târziu în 2018.
Trump, care a anunțat că va promova lozinca „America mai întâi” în discursul său de joi seară de la Convenția republicană, a mai spus în interviu că aliații Statelor Unite vor trebui să se adapteze la această „nouă” abordare.
„Aș prefera să putem continua” alianțele actuale, a spus el în „New York Times”, dar a adăugat că asta va fi posibil numai dacă aliații vor înceta să mai profite de generozitatea Statelor Unite, care nu-și mai pot permite să cheltuiască atâta.
Remarcile sale au fost criticate și de prezumtiva candidată democrată la președinție, Hillary Clinton, a cărei echipă de campanie a spus că Trump „este incapabil din punct de vedere temperamental și nepregătit să devină comandantul suprem al forțelor armate”.
Declarațiile lui Trump au avut ecouri și la Moscova. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că Trump „a făcut o alegere proastă de cuvinte” când a vorbit despre un ipotetic atac rusesc asupra unor țări din NATO.
