Linkuri accesibilitate

Recep Erdogan și Fetullah Gülen ca adversari ai viziunii occidentaliste a lui Atatürk Kemal (Dan Dungaciu/ziare.com)


Semnele declinului Vestului şi a ordinii politice occidentale (V. Naumescu/contributors.ro)

Azi comentariile de presă din România sunt preocupate mai ales de declarația președintelui turc Recep Erdogan că este gata să restabilească ordinea în regiune cu ajutorul Iranului și al Rusiei. Silviu Sergiu, de la Evenimentul zilei, evocă, între altele, interpretarea acestei poziții ca pe o invitație adresată americanilor să se retragă din Orientul Mijlociu. De fapt, ar fi de luat în considerare mai degrabă încăpățânarea liderului de la Ankara de a obține extrădarea unui adversar politic: Fetullah Gülen, autoexilat acum 17 ani în Statele Unite. Washingtonul nu-l va extrăda, pentru că nu există deocamdată dovezi că ar fi implicat în vreun fel în puciului militar eșuat la sfârșitul săptămânii trecute în Turcia.

Dan Dungaciu explică într-un interviu acordat la ziare.com natura adversității dintre aceste două personaje politice. Și Recep Erdogan, și Fetullah Gülen sunt adversari ai viziunii occidentaliste a lui Ataturk Kemal, președintele care a occidentalizat Turcia în prima parte a secolului trecut. După Ataturk, Turcia a fost un stat laic, a devenit membră a Alianței Nord-Atlantice și este în curs de negociere pentru aderarea la Uniunea Europeană. Dungaciu explică ce îi desparte acum pe Erdogan și Gülen. Acesta din urmă este adeptul unei simbioze între Islam și Occident, pe calea puterii soft, a influenței câștigate prin business și școli, nu prin intervenții militare, ocupație sau agresiune. „Erdogan a avut alta viziune”. Aici și-ar găsi explicația, susține Dungaciu, epurările fulgerătoare și interdicțiile impuse mediului universitar din Turcia, după puci: „profesorii sunt instruiți la școlile pe care Gülen le-a inițiat și organizat”. Totuși, analistul invitat de ziare.com nu crede că Teheranul sau Moscova ar declara război Occidentului de dragul lui Erdogan. Acest politician nu mai e credibil, ar fi jonglat prea mult, în ultimele luni, cu alianțele, cel puțin la nivelul declarațiilor.

Valentin Naumescu include evenimentele din Turcia într-o serie care nu anunță vremuri prea bune. Analiza apărută pe contributors.ro pornește de la o altă poziție politică recentă: președintele Consiliului European, polonezul Donald Tusk, i-a cerut noului premier al Marii Britanii să colaboreze pentru „un divorț de catifea” între regat și Uniunea Europeană. Întrebuințarea celebrei sintagme care a marcat anul dezmembrării comunismului european – „revoluția de catifea” din Cehia – ajunge să închidă astfel, în mod paradoxal, 27 de ani de istorie contemporană: nici Estul, nici Vestul nu mai sunt azi ce erau în 1989, când cădeau, pe rând, regimurile din sfera de influență a Uniunii Sovietice. Acum sunt vizibile, scrie Naumescu, semne ale declinului Vestului şi ordinii politice occidentale, aceea liberală, laică, tolerantă, integratoare care a dominat lumea după 1945: euroscepticism, răcirea relaţiei transatlantice, criza Zonei Euro, criza migraţiei, xenofobia, naţionalismul în revenire, eşecul politicii occidentale statele Parteneriatului Estic, urmat de revenirea Rusiei ca primă putere în regiune; terorismul în expansiune în democraţiile apusene şi, mai nou, Brexitul sau chiar ameninţarea ruperii politice şi strategice de Turcia. Nu se poate încă spune ce se află în vârful acestei „spirale a crizelor”, dar, până cum, ceea ce a reglat raporturile de putere și a emanat o formă de ordine globală sau regională a fost războiul.

Podcast Politigraf

XS
SM
MD
LG