Linkuri accesibilitate

Cum se poate implica mai activ societatea civilă în combaterea corupţiei?


O dezbatere găzduită de Institutul de Politici şi Reforme Europene de la Chişinău.

Propunerile experţilor vor fi sintetizate şi prezentate instituţiilor statului, inclusiv Centrului Naţional Anticorupţie care elaborează acum o nouă strategie naţională anticorupţie.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:21 0:00
Link direct

Noua Strategie Naţională Anticorupţie va descrie obiectivele şi agenda de activități până în anul 2019 şi urmează a fi definitivată până în luna septembrie, ca să fie votată apoi în Parlament. Victoria Popa, care reprezintă CNA în grupul de lucru asupra Strategiei spune că noul document ar urma să includă şi sectorul privat, care rămâne neacoperit deocamdată de politicile anticorupţie, dar care s-a dovedit a fi cel mai ispitit, a afirmat Victoria Popa. Ea a îndemnat reprezentanţii ong-urilor prezenţi la discuţii să se implice mai activ şi mai eficient în elaborarea noului document şi să lanseze in timp util propuneri:

„Rolul societăţii civile în activitatea de prevenire a corupţiei este foarte mare. Diferiţi actori vorbesc despre presiunea pe care o face societatea civilă, despre propunerile îndrăzneţe cu care vine societatea civilă, dar atât timp cât acestea nu sunt angajate, concertate şi foarte bine asamblate, ele uneori îşi pierd din actualitate la moment şi când ajung să fie implementate este prea târziu. Tocmai de aceea v-am spus ce avem de gând şi vă îndemn insistent ca acele propuneri să fie angajate.”

Reprezentanţii ong-urilor urmează să vină cu propuneri pe care le vor transmite instituţiilor statului. Până atunci experţii au diagnosticat cum s-au realizat până în acest moment mai multe măsuri anticorupţie şi care a fost rolul ONG-urilor în promovarea unor măsuri tergiversate de multă vreme cum ar fi reorganizarea hărţii judecătorești, reforma procuraturii sau pachetul de legi privind integritatea. Experţii au constatat multiple deficiențe la capitolele reforma justiţiei, finanţarea partidelor şi achiziţii publice.

Monitorizarea felului în care sunt elaborate şi aplicate politicile anticorupţie, dar şi presiunea asupra guvernării sunt principalele instrumente la îndemâna organizaţiilor neguvernamentale. Numai că limitarea doar la rolul societăţii civile în acest proces va avea rezultate modeste, a menţionat Sorin Mereacre, preşedintele Fundaţiei Est-Europene:

„La moment, în Republica Moldova doar cu eforturile societăţii civile, atât de monitorizare, dar şi de contracarare, combatere, prevenire o să atingem rezultate limitate şi doar pe anumite domenii. Pentru a lupta corect şi eficient cu corupţia este important în primul rând să vedem cine trage foloase sau pentru ce anumitor grupuri de interese le este important să păstreze lucrurile aşa cum sunt şi ce fel de beneficii trag ei, fie că este sistemul bancar şi de acolo se scurg bani, fie că sunt achiziţiile publice şi de acolo se scurg bani, fie că este vama, fiscul etc. până nu deconspirăm foarte clar cum beneficiază anumite grupuri de actele de corupţie, ne va fi foarte greu să facem ceva eficient.”

Sorin Mereacre le-a sugerat colegilor din organizaţiile neguvernamentale să nu se mai reducă la instrumente tradiţionale, cum ar fi studii şi rapoarte de monitorizare, ci să identifice unele noi, mai eficiente care să fie o presiune constantă asupra autorităţilor.

Alexandru Musteaţă, expertul programului buna guvernare a fundaţiei Soros crede însă că ONG-urile se implică foarte activ, uneori preluând activităţi care în mod normal ar fi în competenţa instituţiilor statului, ceea ce nu e tocmai benefic:

„Ne implicăm ca jucători activi şi încercăm să acoperim nişte goluri din instituţiile statului. Sper că în viitor vom ajunge ca aceste goluri să fie asigurate de instituţii şi noi să fim doar pe partea de monitorizare.”

Expertul în securitate Valeriu Mija, de la Centrul Pro Marshall, a afirmat că organizaţiile societăţii civile se confruntă în continuare cu o dilemă „politică” de a fi pro sau contra guvernare, ceea ce le şubrezeşte oarecum rolul de actori independenţi:

„Aceste două poziţii pot atât dăuna, cât şi contribui. Dacă eşti pro-guvernamental situaţia din 2010 a demonstrat că multe lucruri s-au compromis, informaţiile au fost manipulate de guvernanţi pentru a manipula şi a duce în eroare donatorii externi şi UE. Dacă eşti anti-guvernamental eşti marginalizat şi nu eşti invitat la anumite activităţi. Pentru mine formatul ar fi independent.”

Dezbaterile despre rolul societăţii civile în combaterea corupţiei vor continua mâine cu reprezentaţi ai mass media, iar ulterior şi cu cei din business.

Previous Next

XS
SM
MD
LG