Linkuri accesibilitate

Și nostalgicii „comunismului bun” din România, și cei din Moldova vor vota NU la un eventual referendum de reunire (Mihai Buzea/Contributors)


Ce așteaptă România de la summitul NATO de la Varșovia (Iulain Chifu/Evenimentul zilei)

”Basarabia nu e România. Și nici nu va fi în următorii ani, dacă următorul raționament e corect: comunismul a murit, dar comuniștii, nu. Iar cât timp trăiesc comuniștii, Republica Moldova nu va fi nici România, nici asemeni României, nici în România, nici în Uniunea Europeană. Va fi exact ce este acum”. L-am citat pe Mihai Buzea, autorul unui articol publicat pe platforma Contributors.ro. Textul argumentează prin natura nostalgiilor conservate în cele două țări după perioada comunistă, mai precis după intervalul scurt, considerat încă de mulți drept perioada ”comunismului bun”, în care nivelul de trai ar fi fost mai generos decât astăzi. În România, cei care au acum 70-75 de ani o indentifică în deceniul 1965-1975, în timp ce în Republica Moldova este plasat zece ani mai târziu. Mihai Buzea ajunge și la motivul pentru care a făcut aceste calcule: nostalgicii comunismului românesc mai au, grosso modo, în jur de 10 ani de contribuție la procesul electoral, în timp ce în Basarabia e vorba de 20 de ani. Alte diferențe semnificative: în România, nu există la nivelul dezbaterii publice un subiect al unirii cu Republica Moldova. Dincolo de Prut, dimpotrivă, tema e mult discutată și disputată. Dar, date fiind sentimentele specifice care derivă de aici, de o parte și de alta a Prutului, pare deja sigur că și nostalgicii ”comunismului bun” din România, și cei din Moldova vor vota NU la un eventual referendum de reunire. Și pentru că nimeni nu le explică oamenilor la ce ar folosi unirea, Mihai Buzea își spune el părerea: ” Personal, (ca român) cred că din unire o să m-aleg cu reforma (administrativă, dar nu numai) a statului român. (...) Unirea între România și Republica Moldova va presupune un efort colosal al întregului aparat de stat, care, fie că vrea sau nu, va trebui să treacă printr-un amplu proces de reformă (cel mai probabil, sub supraveghere germană”.

Iulian Chifu scrie în Evenimentul zilei despre summit-ul crucial al Alianței Nord Atlantice, care începe azi la Varșovia. Mai precis, despre ce așteaptă România de la această reuniune: consemnarea în Declaraţia Finală a asumării de către aliaţi a Brigăzii Multinaţionale româneşti (3-5000 de oameni); confirmarea fazei iniţiale de operaționalitate a scutului antirachetă al NATO, de la Deveselu; consfinţirea capacităţii depline de acţiune a comandamentelor de divizie din Polonia şi România. Bucureștiul speră să fie recunoscută drept o prioritate securitatea în zona Mării Negre și să apară o conturare mai clară a poziției NATO în legătură cu Rusia. Articolul mai explică și că pozițiile fluctuante ale Bulgariei și Turciei (vezi proiectul unei forțe navale comune în Marea Neagră) ar putea crea o fereastră de oportunitate pentru România – care ar deveni pilon unic al NATO în regiune, numai că, în etapa următoare, e greu de crezut că forțele aliate se vor ocupa în mod egal de Sudul în care se găsește România și respectiv de Nordul vulnerabil, dar mult mai solidar (Polonia și țările baltice).

XS
SM
MD
LG