Despre miliardul dispărut din bănci a vorbit astăzi la o conferință de presă susținută de Maia Sandu, șefa noii formațiuni PAS. Folosindu-și experiența de ministru în vremea furtului, Sandu a cerut noii guvernării să facă lumină asupra felului cum s-au cheltuit creditele garantate de guvern de salvare a trei bănci între timp lichidate.
După ce la prima sa apariție, în calitate de lider de partid, сând Maia Sandu a măsurat succesele Guvernului în ceea ce privește îndeplinirea condițiilor pentru obținerea împrumutului românesc, fosta șefă de la Educație a cerut astăzi parlamentarilor să nu voteze proiectul de lege care, odată adoptat, va pune pe umerii cetățenilor o datorie de miliarde de lei. În opinia fostului ministru, guvernanții ar trebui întâi de toate să investigheze felul în care au fost cheltuiți banii acordați celor trei bănci, lichidate ulterior:
„Tocmai pentru că garanțiile acordate de Guvern au fost administrate de către un management iresponsabil al Băncii Naționale, modul în care aceste credite au fost folosite trebuie investigat, înainte în a le transforma în datorie de stat. Această primă garanție a fost un fel de împrăștiere a banilor la toată lumea.”
Maia Sandu mai spune că de situația de la cele trei bănci și de banii acordați de Banca Națională ar fi profitat inclusiv unele bănci comerciale din Moldova, pentru a se îmbogăți.
Maia Sandu: „Decizia secretă din 13 noiembrie 2014 a fost cunoscută și folosită cu dibăcie de mai mulți actori, inclusiv bănci din Republica Moldova, care în condiții de risc evident au depus mijloace financiare la Banca de Economii, chiar după aprobarea deciziei secrete. Cum s-a putut întâmpla, că după aprobarea deciziei secrete a Guvernului, dar până la introducerea supravegherii speciale de către Banca Națională, au depus la Banca de Economii în jur de 2,3 miliarde de lei. Cine face plasamente într-o bancă în faliment? Până la urmă, decizia secretă a Guvernului, nu a fost secretă pentru toți.”
Astfel, Maia Sandu sugerează că cele peste două miliarde de lei ar fi putut să fie rambursate celor patru bănci comerciale din contul garanției, motiv pentru care Partidul Acțiune și Solidaritate cere Băncii Naționale să publice informația cu privire la modul în care au fost folosiți banii, spune secretarul general al formațiunii PAS, Igor Grosu:
„Solicităm guvernatorului Băncii Naționale să prezinte o informație publică despre modul în care au fost utilizate garanțiile acordate de Guvern Băncii Naționale în perioada noiembrie 2014 - aprilie 2015. La fel, solicităm Parlamentului să nu i-a nici o decizie în acest sens, până ca informația să fie făcută publică și să se demonstreze că Banca Națională a Moldovei nu a abuzat de resursele care i-au fost încredințate. Solicităm și Procuraturii Anticorupție să investigheze motivele din care au fost făcute aceste plasamente de băncile comerciale la Banca de Economii, după aprobarea de către Guvern a primei garanții și cine se face vinovat de scurgerea de informații.”
Deși Maia Sandu a atras numeroase critici pentru faptul că a făcut parte din echipa Guvernului, responsabilă de garanțiile acordate, fostul ministru al Educației a spus în cadrul unor apariții publice că nu a participat la semnarea primei garanții din noiembrie 2014. În schimb, Maia Sandu a recunoscut că a semnat cea de-a doua garanție pe timpul Guvernului Gaburici, motivând că doar așa a fost posibil ca deponenții să-și primească banii de la cele trei bănci. Cu toate acestea, analistul politic Anatol Țăranu, explică de ce fostul ministru continuă să aducă critici acțiunilor guvernării de atunci:
„Eu cred că șansele ei sunt minime, pentru că în condițiile de astăzi o investigație obiectivă a ceea ce s-a întâmplat în afacerea miliardului, practic, este imposibilă. Astăzi, pur și simplu, nu există instituții care ar fi capabile să investigheze acest caz, fără ca să facă referințe sau fără ca să fie influențate de factorul politic. În acest sens, demersul Maiei Sandu mai degrabă este unul pur politic, în sensul unui PR politic, fără să aibă consecințe practice în aceste sens. Din acest punct de vedere, Maia Sandu totul face corect, ca posibilitate de a se poziționa pe scena politică, dar, realmente, rezultatul poate fi obținut cu totul în alte condiții, când se va schimba guvernarea și când va exista voință politică pentru o anchetă nepărtinitoare care va avea ca scop elucidarea cu adevărat a circumstanțelor în care s-a furat miliardul.”
După aproape doi ani de la fraudele bancare, opinia publică cunoaște prea puțin despre cine ar fi adevărații făptași.
