În România, ca și în alte țări a căror populație îmbătrânește, crește temerea oamenilor de vârstă mijlocie că până le vine lor rândul nu vor mai fi bani de pensii. Teama este generală, dar reacțiile - diferite: în vreme ce oamenii de rând se gândesc cum să economisească mai mult, poate cum să investească profitabil, politicienii o iau pe scurtătură, votându-și … pensii speciale.
Aleşii locali primesc un premiu mult-aşteptat: după lupte seculare cu judecătorii de la Curtea Constituţională şi cu bunul simţ, Senatul a decis să-i răsplătească pe aleşii din teritoriu, adoptând o lege care stabileşte pensii speciale pentru aceştia. Care sunt marii beneficiari?
Cei care au câştigat controlul celor mai multe administraţii locale, Partidul Social Democrat în primul rând, cu cele peste 1600 de primării şi mai bine de jumătate de consilii judeţene. Este, după cum spun unii, o campanie de racolare şi propagandă dusă la firul ierbii, în vederea alegerilor generale care vor avea loc nu peste multă vreme şi care sunt considerate esenţiale pentru partidul lui Liviu Dragnea.
Drumul reformelor e pavat cu bune intenţii
Decizia de a majora pensiile face parte dintr-un pachet consistent de legi adoptate înaintea vacanţei parlamentare, stabilind un record de abuzuri şi decizii ilegale pentru o singură zi de activitatea în plen. Este vorba despre adoptarea unor proiecte referitoare la dezincriminarea conflictelor de interese de dinainte de 2013, respingerea cererii guvernului de a da ordonanţe de urgenţă în timpul vacanţei parlamentare şi menţinerea în funcţie a aleşilor şi notarilor condamnaţi definitiv cu suspendare. Dacă adăugăm şi respingerea cererii de urmărire penală a fostului ministru de externe, deputatul Titus Corlăţeanu, se întregeşte imaginea unui Parlament în plină sărbătorire anticipată a zilelor libere care urmează, dar şi a alegerilor din toamnă pe care sunt semne că tot oligarhia vechilor rechini politici le vor câştiga.
Pachetul de legi care ar fi urmat să reformeze clasa politică, promis în campania electorală de preşedintele Iohannis, dar şi de colegii săi din PNL, este deocamdată un eşec. În afara legilor pentru alegerea primarilor dintr-un singur tur de scrutin, a votului electronic şi a completării la legea partidelor care stabileşte noi norme de înscriere, niciuna dintre legile promise nu a fost adoptată. Mai cu seamă legea electorală şi regulamentele de funcţionare pentru cele două camere parlamentare. Mulţi spun că s-a făcut prea puţin şi că e prea târziu. Astfel că, dacă nu e convocată o sesiune extraordinară care să pună pe masă noi proiecte de lege (restructurarea Parlamentului, revenirea la votul pe liste sau adoptarea altor forme de vot, scăderea pragului electoral, finanţarea şi stimularea partidelor mici, controlul finanţării partidelor în general, supravegherea sistemului electoral etc.), parlamentul va fi ales conform aceleiaşi formule păguboase din 2012, va fi tot bicameral şi, probabil, va aduna cam tot atâţia aleşi. Condamnaţii cu suspendare vor putea candida, iar traseiştii vor face din nou jocurile în culisele negocierilor pentru majoritatea parlamentară.
Dar soarta acestor alegeri nu se joacă neapărat pe culoarele Direcţiei anticorupţie sau în culisele parlamentare şi nu negocierile dintre partide vor avea un rol hotărâtor. Esenţial va fi modul în care îşi încep administratorii nou-aleşi mandatul, cât de vizibili şi populari sunt. Tocmai de aceea a fost important ca aceştia să vadă mâna care-i hrăneşte, să ştie de unde primesc ordinele.
Pensii speciale pentru aleşi speciali
Noua lege a pensiilor speciale este formată din doar două articole care completează prevederile Legii Statutului aleşilor locali din 2004. Probabil că statutul aleşilor locali chiar trebuia modernizat şi îmbunătăţit. Citit acum, la aproape 12 ani de la adoptarea lui, îşi arată cu prisosinţă vârsta şi scârţâie din mai toate principiile şi articolele ei chiar dacă în vreme a mai fost cioplit pe ici-pe colo. Însă pentru parlamentari importantă a fost nu modificarea atribuţiilor aleşilor locali, ci a privilegiilor şi, în primul rând, a pensiilor.
Statutul aleşilor locali a fost adoptat tot după alegerile locale din 2004 şi împreajma unor alegeri generale. Legea dădea dreptul primarilor, viceprimarilor, şefilor de consilii judeţene şi adjuncţilor acestora ajunşi la vârsta pensionării să ceară recalcularea pensiei în funcţie de contribuţiile aduse la fondul de pensii în perioada exercitării funcţiei.
Cele două articole suplimentare adoptate acum de Senat merg mai departe: ele prevăd ca pensiile celor aleşi oricând după 1992 să se recalculeze în funcţie de produsul dintre lunile de serviciu şi coeficientul a 0,55% din indemnizaţia brută lunară aflată în plată, în limita a trei mandate. Mai mult, dacă în timp se modifică indemnizaţia la vârful primăriilor sau consiliilor judeţene, se schimbă şi pentru pensionarii aleşi. Deocamdată banii contribuabililor lucrează iar primarii şi ceilalţi şefi ai aleşilor locali o duc din bine în mai bine. Primarul Capitalei este cel mai bine plătit ales cu 8000 de lei pe lună, urmat de primarii de sectoare cu circa 6000 de lei pe lună, apoi de cei de municipii cu 5000. Primarii de comună primesc între 3800 şi 4200 de lei. Lefurile lor au fost majorate din 2014 şi Parlamentul lucrează la o nouă modificarea a legii (pe care Camera Deputaţilor a şi adoptat-o tacit) pentru ca şi consilierii să se bucure de bunăstarea celorlalţi aleşi. Dacă se va aplica noua grilă salarială, salariile aleşilor locali (inclusiv ale primarilor, adjuncţilor, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor de consilii judeţene) se vor majora cam cu 40 %, ceea ce face din şefii administraţiei locale unii dintre cei mai bogaţi salariaţi ai statului.
Traseul legii pensiilor speciale pentru aleşi a fost sinuos. După ce Senatul a adoptat o primă formă a legii, Guvernul a contestat-o la Curtea Constituţională. Aceasta a stabilit că prevederile legii îi discriminează pe consilierii locali şi judeţeni care nu ar intra sub umbrela acestor prevederi. Preşedintele Iohannis, un adversar declarat al acestei legi întreba retoric, în februarie, de la tribuna Parlamentului: „Ce se întâmplă dacă vom constata într-un viitor nu foarte îndepărtat că sistemul de pensii nu mai e sustenabil? Ce facem cu salarizarea bugetarilor? Ce facem cu problema demografică şi cum evităm un viitor probabil în care România ar deveni lipsită de atractivitate şi ca forţă de muncă şi ca piaţă de desfacere şi va fi slăbită în cadrul UE din cauza scăderii demografice?” Însă mulţi i-au reamintit atunci cât de mulţumit era când guvernul Ponta îi tripla salariul în vara lui 2015.
După decizia Curţii Constituţionale, proiectul pensiilor aleşilor locali a revenit în circuitul legislativ din Parlament şi a fost respins în aprilie la Cameră. Parlamentarii PNL susţineau că, deşi proiectul fusese declarat neconstituţional, PSD insistă să-l adopte spunând că l-a ajustat conform cerinţei judecătorilor şi că va fi aplicată din 2017, aşadar nu va supune presiunilor fiscale bugetul pe acest an, una dintre temerile guvernului Cioloş. Deşi a fost votat de mai mulţi deputaţi (149) decât l-au respins (67) proiectul a fost respins în Cameră doar pentru că nu a întrunit numărul necesar de voturi. Oricum votul din Camera Deputaţilor era doar o repetiţie generală. Camera decizională pentru această legea a fost Senatul. Mai mult, colegii lui Liviu Dragnea aveau de ce răsufla uşuraţi: Curtea Constituţională nu luase în considerare critica guvernului care cerea ca legea să nu aibă efecte retroactive. În Senat, legea a fost votată cu o sută unu voturi pentru, un vot împotrivă şi şase abţineri. O simplă aritmetică politică ne demonstrează că, la succesul acestei legi, au colaborat toate grupurile parlamentare. Copreşedinta PNL Alina Gorghiu spunea că partidul ei a votat această lege pentru că proiectul era susţinut de guvern. Cezar Radu Soare, secretar de stat la Ministerul Dezvoltării regionale şi Administraţiei Publice, ar fi susţinut la Comisiile parlamentare că noul proiect are binecuvântarea guvernului şi această asigurare ar fi decis soarta votului. Conducerea PNL spune că subalternul lui Vasile Dâncu i-a dezinformat şi-i cere capul sau cel puţin fotoliul de secretar de stat.
Să mai spunem că, tot în aceste zile, Parlamentul a votat proiectul de lege care stabileşte ca aleşii condamnaţi definitiv cu suspendare să poată rămâne neclintiţi în funcţii. Preşedintele Klaus Iohannis a contestat legea la Curtea Constituţională spunând că este în contradicţie cu principiile statului de drept, cu prevederile europene, dar şi cu deciziile Curţii Constituţionale. E de văzut dacă o va respinge pe cea referitoare la pensiile aleşilor locali sau dacă va cere stabilirea constituţionalităţii ei.
Dar, pentru a fi consecvent, preşedintele Iohannis ar trebui să ceară aceeaşi judecată şi pentru ordonanţa referitoare la creşterea exponenţială a salariilor demnitarilor de care el a beneficiat din plin.
