Linkuri accesibilitate

L-au trimis la Sofia pe președintele Klaus Iohannis cu un punct pe agenda discuțiilor insuficient pregătit (Radu Carp/Adevărul)


În România se derulează o fază tensionată a luptei împotriva corupției (22)

Ceea ce luni era taxat în presă drept cel mai mare eșec de politică externă al României face azi obiectul unei analize la rece. Este vorba despre proiectul grupării navale România-Bulgaria-Turcia la Marea Neagră, după model NATO, o inițiativă cu potențial de efect secund și asupra Republicii Moldova. Aceste două formule – ”grupare navală” și respectiv ”după model NATO” apar în textul semnat de profesorul Radu Carp în „Adevărul”. El spune că mass media le-a transformat în ”flotă comună la Marea Nreagră” și respectiv ”sub egida NATO”, de unde și comentariile acide de după desolidarizarea de proiect a Bulgariei. Radu Carp arată că, de fapt, președintele bulgar Rosen Plevneliev nu era foarte la curent cu conținutul proiectului. Pur și simplu instituțiile abilitate din România nu au urmat pașii pregătitori, pe care de altfel îi indicase clar ambasadorul Statelor Unite la București, dând în acest fel și girul implicit al Washingtonului. L-au trimis la Sofia pe președintele Klaus Iohannis cu un punct pe agenda discuțiilor insuficient pregătit. Revenit în țară, Iohannis a adus clarificările necesare, dar presa de ieri lăsa impresia că s-ar fi lămurit abia la întoarcere.

Astăzi, edițiile on-line ale publicațiilor din România au preluat de la Agerpres informația că cele 28 de state europene au decis să prelungească cu 6 luni sancțiunile economice impuse Rusiei, ca urmare a anexării peninsulei Crimeea.

În paginile „României libere” sunt rezumate ipoteze vehiculate de cotidianul britanic „The Guardian”: circa 300 dintre suporterii ruși la Campionatul European de fotbal din Franța ar fi fost identificaţi ca făcând parte din „servicii în uniformă“ la Moscova. ”Violenţele declanșate de huliganii ruși la EURO 2016, nesancţionate de Kremlin, ar putea avea legătură cu regimul Putin”, ar fi ”o continuare a campaniei Rusiei numită război hibrid“. ”Observatorii poliţiei britanice, maai scrie „România liberă”, au văzut circa 150 de fani ai Rusiei utilaţi cu protectoare pentru dinţi, mitene de arte marţiale și bandane cu cap de mort. Ei au provocat <un raid asemenea unui comando paramilitar>”.

În România se derulează o fază tensionată a luptei împotriva corupției. Andreea Pora se ocupă de subiect într-o analiză din revista „22”, pe care o încheie cu constatarea că șefa Direcției Naționale Anticorupție Laura Codruța Kovesi nu își supraveghează suficient stilistica de comunicare. Ea intervine public cu o anume insistența și, mai ales, pare să ignore cine este adevăratul adversar al anticorupției: tabăra penală, și nu Curtea Constituională a României. Kovesi a exprimat recent nemulțumiri față de CCR pentru clarificările aduse articolului ce definește abuzul în serviciu în Codul penal. Andreea Pora compară statutul pe care l-a avut predecesorul Laurei Codruța Kovesi la DNA, Daniel Morar, cu cel al titularei de acum. Cel dintâi s-a bucurat de sprijinul fățiș al fostului președinte, Traian Băsescu. Un sprijin plătit, totuși, cu un compromis. Pora nu se sfiește să îl deconspire: DNA nu trebuia să se atingă de protejata lui Băsescu, Elena Udrea – și nu s-a atins. Acum, Udrea este inculpată penal pentru corupție, Traian Băsescu o atacă pe Kovesi, iar actualul președinte Klaus Iohannis o susține numai la modul neutru, reconfirmând-o în funcție și atât. Potrivit Andreei Pora, dacă Daniel Morar a făcut acel pact ciudat cu Băsescu, pe cazul Udrea, e neplăcut Dar a fost un preț ”corect”, a meritat să fie plătit pentru a se crea DNA-ul. Acum, Kovesi își poate apăra instituția numai prin dosare solide și cu condiția să nu ajungă să se considere „Mesia”.

Podcast Politigraf

XS
SM
MD
LG