Linkuri accesibilitate

Flancul sud-estic al NATO, o zonă aproape pierdută în fața Rusiei (contributors.ro)


Un „Brexit” românesc? (stiripesurse.ro)

Republicii Moldova i se va acorda o atenție modestă la summit-ul Consiliului European, programat pentru luna viitoare la Varșovia. Este opinia lui Armand Goșu, exprimată într-un interviu acordat site-ului contributors.ro. Motivația e complexă: pe de o parte, NATO și Uniunea Europeană sunt concentrate pe apărarea flancului nord-estic al Alianței, adică Polonia și țările baltice, care își fac deja de luni bune un lobby foarte puternic.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:26 0:00
Link direct

Balticii sunt, geografic vorbind, greu de apărat, deci e firesc. Dar nici flancul sud-estic nu e mai simplu de apărat, arată Goșu, doar că această zonă pare să fie deja considerată aproape pierdută în fața Rusiei. La Chișinău, oligarhul Plahotniuc deține frânele, iar retorica proeuropeană de fațadă, pe care și guvernul, și Plahotniuc o folosesc, nu mai păcălește pe nimeni. Soarta micii republici pare lăsată – din punct de vedere al securității – în mâinile României, care, iată, face opțiuni lipsite de pragmatism: ideea unei flote comune la Marea Neagră și cea a unei noi baze militare care să găzduiască o brigadă multinațională se dovedesc irealizabile.

„România a înregistrat zilele trecute, la Sofia, unul dintre cele mai mari eșecuri de politică externă din ultimii 26 de ani”, scrie și Silviu Sergiu în Evenimentul zilei. El se referă la declarațiile diametral opuse făcute, la interval de numai câteva ore, de liderii bulgari, în legătură cu proiectul românesc al unei flote comune la Marea Neagră sub egida NATO. Președintele bulgar a zis da la pupitrul declarațiilor comune făcute după întrevederea cu omologul său român Klaus Iohannis, pentru ca ulterior să spună nu, nu va fi nicio flotă comună, ci doar exerciții militare comune în Marea Neagră, cu participarea Bulgariei. Jurnalistul transcrie lista celor responsabili de eșec (pe care spune însă că o preia de la fostul președinte Traian Băsescu): Lazăr Comănescu (ministru de Externe), Mihnea Motoc (ministrul Apărării Naționale), Mihai Răzvan Ungureanu (directorul Serviciului de Informații Externe), Bogdan Aurescu (consilier prezidențial de politică externă) și gen. Ion Oprișor (consilier prezidențial pentru securitate națională). Articolul insistă pe responsabilitatea SIE, evocată și de Armand Goșu în interviul amintit.

Pe Iulian Fota, semnatar la ziare.com, dar și fost consilier prezidențial, îl preocupă mai degrabă amenințarea reprezentată de Brexit - ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, dacă acesta va fi rezultatul referendumului care va avea loc acolo joi. Dincolo de consecințele economice, va fi vorba de schimbări dramatice ale mediului politic internațional, echivalente cu un „sfârșit al lumii” în coordonatele pe care i le cunoaștem azi. Brexit ar favoriza victoria republicanului Donald Trump la conducerea Statelor Unite, dar chiar și dacă acesta va pierde alegerile prezidențiale, America și-ar micșora oricum interesul față de Europa. Pe de altă parte, arată Fota, Rusia ar fi împinsă spre o decizie crucială, pentru că se va adânci și mai grav în criză economică: ar putea alege o confruntare cu tot restul lumii Occidentale, în locul colaborării. O altă ipoteză lansată de Fota: „Cum ar fi sa ne închipuim o Americă construind o relație specială cu Rusia, peste capul Uniunii Europene, doar de dragul eventualelor beneficii economice?”
Colac peste pupăză, România are un partid afiliat la gruparea naționaliștilor europeni, Forța Națională, care – anunță site-ul stiripesurse.ro – a lansat ideea unui „Brexit” românesc, dacă se poate spune așa. Românii ar trebui, susține formațiunea, să decidă dacă vor să rămână în Uniune supunându-se necondiționat regulilor ei sau vor să fie renegociate în „avantajul” lor.

XS
SM
MD
LG