Linkuri accesibilitate

Petru Clej: „Dacă Marea Britanie părăsește UE se crează un precedent uriaș”


Premierul David Cameron după summitul UE din februarie 2016
Premierul David Cameron după summitul UE din februarie 2016

Interviul dimineții despre Brexit cu un ziarist român independent de la Londra.

Peste o săptămână, la 23 iuie se va desfăşura ceea ce mulţi au calificat drept cel mai important vot în Europa din ultima jumătate de secol - referendumul privind rămânerea sau ieşirea Marii Britanii din UE. Ce a cauzat acest referendum şi ce consecinţe poate avea oricare dintre cele două răspunsuri la întrebarea pusă cetăţenilor britanici?

Petru Clej
Petru Clej

O convorbire pe această temă cu jurnalistul independent de la Londra, Petru Clej.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:12:48 0:00
Link direct

Europa Liberă: Vot crucial la referendumul din 23 iunie privind rămânerea sau ieşirea Regatului Unit din UE. În primul rând – dacă s-ar formula cât mai laconic cu putinţă – de ce s-a ajuns la referendum şi nu a fost posibilă vreo înţelegere între statele membre privind condiţiile rămânerii Regatului Unit în UE, condiţii care să fie mulțumitoare pentru cei care optează pentru separare?

Petru Clej: „În primul rând, acest referendum este o promisiune electorală inclusă în manifestul electoral al Partidului Conservator, care a câştigat cu acest manifest alegerile din luna mai 2015. Premierul Cameron şi-a onorat această promisiune. A negociat cu celelalte state membre ale UE un nou statut al Regatului Unit în UE şi în februarie 2016 s-a ajuns la acel rezultat negociat. Exista o lege, care a fost adoptată imediat după alegerile din mai, de convocare a referendumului. Acest lucru este pur şi simplu onorarea unei promisiuni electorale. Poate că în alte ţări neonorarea promisiunilor electorale e un fleac, e considerată normală. În Marea Britanie nu există aşa ceva.”

Europa Liberă: Regatul Unit va avea, astfel, un statut special în cadrul clubului celor 28, în eventualitatea unui răspuns de rămânere în UE, iar cetăţenii britanici vor putea să vadă soluţia pentru unele probleme care nu le plac în cadrul UE. De fapt, care sunt cele mai importante prevederi ale acestui acord?

Petru Clej: „În primul rând este recunoaşterea statutului special al Marii Britanie, în sensul că Marea Britanie nu va continua pe calea unei integrări mai adânci, dacă celelalte state membre hotărăsc acest lucru. Practic nivelul de integrare în UE a Regatului Unit a ajuns la maxim. Aceasta este, probabil, principala prevedere. Altă prevedere este că statele din afara zonei euro, cele care ca Marea Britanie nu au moneda unică, sunt recunoscute, deşi ele nu participă la Consiliul euro, consiliul statelor care au aderat la moneda unică, cuvântul lor va fi luat totuşi în considerare. O prevedere practică, care interesează mai multă lume, cetăţenii din afara UE, cetăţenii români, destui dintre ei fiind şi cetăţeni ai Republicii Moldova, este că beneficiile sociale nu se vor acorda imediat celor care vin să trăiască şi să lucreze în Regatul Unit. Bineînţeles acest lucru e valabil pentru toate ţările UE. Libertatea de mişcare e recunoscută ca nu fiind pur şi simplu dreptul de a veni într-o ţară şi imediat a cere beneficii sociale.”

Europa Liberă: Dar ce-ar avea de pierdut britanicii, în eventualitatea Brexit-ului?

Petru Clej: „Lucrul pe care îl susţine campania pro-UE este că Marea Britanie ar intra imediat într-o criză economică, într-o recesiune din cauza faptului că ieşind din piaţa unică ar crea incertitudine. Va trebui renegociat acordul de comerţ cu UE. De 43 de ani de când este Marea Britanie parte a pieței comune tarifele de import au fost desființate. În mod normal ele ar trebui să fie reînființate, ceea ce ar putea duce la scumpiri de bunuri şi servicii. Trebuie renegociate toate acordurile comerciale cu restul lumii, cu SUA, cu China, cu Rusia, pentru că Marea Britanie fiind stat membru al UE are deja negociate aceste acorduri de comerţ. Evident este vorba de securitate, de chestiunea strategic-militară. În ultimii ani, între UE şi NATO legăturile erau mult mai strânse. Marea Britanie este una din principalele două forţe militare, alături de Franţa, din UE. Deci, se va crea o incertitudine şi pe plan strategico-militar. Principalul dezavantaj ar fi riscul intrării într-o recesiune economică.”

Europa Liberă: Revenind la consecinţele pentru cetăţenii UE rezidenţi ai Regatului Unit, care, înţelegem, că nu vor participa acum la vot.

Petru Clej: „Da, nu vor participa la vot. Doar cetățenii Marii Britanii, cetățenii Irlandei şi cetăţenii Commonwealth-ului aflaţi pe teritoriul britanic au drept de vot. Campania Vote Leave, campania de ieşire din UE, a precizat faptul că cei aflaţi în mod legal pe teritoriul britanic, cetăţenii UE, rămân cu reședință permanentă acolo, nimeni nu va fi exclus. Rămâne de văzut care vor fi consecințele imediate, pe termen mai lung.

Campania Vote Leave a spus că intenţionează să introducă un sistem de imigraţie pe puncte, ca cel australian, care nu discriminează între cetăţenii din UE şi din afara ei. Imigraţia se va face pe un scor în funcţie de anumite criterii, cel mai important fiind calificarea persoanei care doreşte să imigreze în Regatul Unit.”

Europa Liberă: Trebuie să se înţeleagă, probabil, că cei care vor vota împotriva ieşirii Regatului Unit din UE de fapt nu vor vota pentru un status quo, ci pentru reformarea comunităţii. În opinia Dvs., care ar putea fi schimbarea cea mai importantă în cadrul UE, dacă Marea Britaniei nu o va părăsi?

Petru Clej: „Cred că schimbări vor fi şi într-un caz, şi în altul. Dacă Marea Britanie părăseşte UE, acest lucru creează un precedent uriaş. Marea Britanie nu este orice stat, este al doilea stat ca mărimea populației şi a doua economie, după Germania. După cum ştiţi, euroscepticismul este în creştere cam peste tot. Există mişcări centrifuge începând cu chiar Germania şi continuând cu Franţa, care sunt ţările motor ale UE.

Dacă Marea Britanie rămâne, există voci în tabăra remain, în tabăra rămânerii în UE, care spun că trebuie reformat dreptul la liberă circulaţie, deci restrângerea drepturilor persoanelor nu numai de a solicita beneficii, ci chiar de a lucra liber în orice ţară a UE. Asta ar fi o contestare a acestei libertăţi fundamentale de mişcare a persoanelor. Nu cred că există multă apetență în restul UE pentru acest lucru, cel puţin la nivelul clasei politice, dar e greu de apărat acest status quo, la ora actuală, care în opinia multor cetăţeni ai UE duce la abuzuri.”

Europa Liberă: Este de presupus că tema extinderii UE, în aceste noi condiţii, nu mai este chiar de cea mai stringentă actualitate. Mai este loc în aceste condiţii de vreun dram de speranţă pentru statele aspirante?

Petru Clej: „Mă tem că nu. Acesta a fost şi unul dintre subiectele de dezbateri în Marea Britanie şi tema a fost Turcia cu cele 80 de milioane de cetăţeni. Campania anti-UE a bătut multă monedă pe faptul că UE vreau să admită turcii, dar nu o spune deschis. Acordarea călătoriei fără vize pentru cetăţenii turci creează un sentiment împotriva UE. Sigur, mai sunt statele din Balcani. Cred că la ora actuală apetența pentru extinderea UE este zero.”

Europa Liberă: Este uşor de presupus că în ţări ca Republica Moldova Brexit-ul va ridica mingea la plasă forţelor pro-ruse care vor demoniza, astfel, cu mai multă tragere de inimă orice idee de integrare europeană. În opinia Dvs., ce argumente politice sau de altă natură ar mai rămâne la îndemână pentru menţinerea rândurilor pro-europenilor?

Petru Clej: „Pro-europenismul este legat de bunăstare. Nu ştiu ce bunăstare poate aduce Rusia. Conducerea de la Kremlin, chiar dacă nu o spune la mod direct, este interesată nu numai în ieşirea Marii Britanii din UE, ci şi în destrămarea UE. Nu este întâmplător faptul că Kremlinul are relații privilegiate cu toate mişcările care susţin destrămarea UE din ţările europene şi în special cele de extrema dreaptă.”

XS
SM
MD
LG