Înainte de Ziua Internațională a Refugiaților marcată mai târziu luna aceasta, autoritățile moldovene și activiști au dezbătut la o conferință organizată de ONU la Chișinău cât de pregătită e Republica Moldova să facă față unui eventual val de refugiați. Tamara Grejdeanu s-a interesat la conferință și cât de prietenoasă este Republica Moldova cu solicitanții de azil pe care îi găzduiește deja.
Cetățean Irakian, Shimaya Walid a obținut statutul de refugiat acum zece ani. Spune că a fugit de război iar Republica Moldova l-a primit cu brațele deschise. Și se crede în drept să facă această apreciere pentru că toate s-au aranjat fără mari dificultăți. Mai întâi a primit protecție, a fost inclus într-un program de instruire a limbii române, apoi au urmat cursurile de frizer și angajarea în câmpul muncii:
„În anii 2002 până în anii 2005 încă situația era grea, dar din 2005 a apărut buletinul pentru refugiați. Ne-a eliberat documente și trăiește ca un moldovean. Ai drepturile tale, la fel ca a acelorlalți cetățeni. Și noi înțelegem situația din țară, că țara nu este prea bogată. Sperăm că o să intre în Uniunea Europeană și vom merge mai departe.”
La fel ca Shimaya Walid, ajuns în Moldova, oricine dintre străinii care caută un refugiu pentru ca îi este frică să revină în țara de origine este asistat de Biroul pentru Migrație și Azil, de Agenția ONU pentru Refugiați, dar și de alte organizații obștești care apără drepturile omului.
Până își găsesc un loc de muncă și reușesc să-și închirieze un apartament, aceștia sunt cazați temporar la centrele pentru refugiați pentru o perioadă de șase luni, însă cu posibilitatea ca termenul să fie extins până la un an.
Tatiana Ciumaș, specialistă la Biroul pentru Migrație și Azil spune că cei obțin statut de protecție pot învăța gratuit limba română, sunt ajutați să-și găsească un loc de muncă și la dorință participă la acțiuni de acomodare:
„Dacă persoana intră într-un program de integrare, persoana poate solicita poliță de asigurare medicală gratuită din partea statului, persoana poate solicita ajutor financiar din partea statului. Pentru anul 2016 guvernul a decis că această sumă constituie 757 de lei și 50 de bani. Persoana poate primi această sumă pe parcursul a șase luni de zile. Bineînțeles că statul, oferind această sumă de bani, solicită și participarea persoanei la activitățile de integrare.”
În anul 2015, autoritățile au răspuns la 174 de cereri de azil. 150 de persoane, majoritatea din Ucraina au primit protecție umanitară. Restul, cetățeni din Siria și Irak au fost primit statutul de refugiați.
Olga Poalelungi, directoarea Biroului pentru Migrație și Azil susține că deocamdată, Republica Moldova este ocolită de fluxurile de refugiați iar în eventualitatea unei creșteri subite a solicitărilor ar putea accepta cam 500 de persoane:
„Noi am evaluat care ar fi posibilitățile noastre dacă ar apărea deodată la hotar 1000 de persoane. La moment, sistemul funcționând în mod normal, avem două centre și putem primi imediat 500 de persoane, dacă o să apară o asemenea necesitate. Și este important nu doar să-i primim, dar să asigurăm și standardele de calitate pentru primire.”
Experiența persoanelor care s-au refugiat de mai mulți ani în Republica Moldova arată că nivelul de integrare este unul sporit. Totuși, susține Traian Țurcanu, șeful Biroului de la Chișinău al Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiați, pentru că în multe țări din Uniunea Europeană s-a amplificat discursul xenofob, este nevoie de măsuri care să combată stereotipurile:
„E important să ne setăm pe o undă cât se poate de tolerantă și de compasiune pentru ca să putem găzdui refugiați, chiar dacă împărtășim tradiții și valori diferite, și de multe ori acestea ni se par străine. Acest lucru, cu siguranță nu va fi un exercițiu simplu, dar într-adevăr este unica soluție pentru a construi o societate în care coeziunea socială și economică să primeze.”
De la începutul acestui an au fost înregistrate 48 de cereri de azil. De la specialiștii de la Biroul Migrație și Azil am aflat că actualmente s-a redus numărul de documente necesare pentru înregistrarea străinilor, pentru a se evita birocratizarea excesivă, iar refugiații sunt asistați și în teritoriu, la centrele de integrare a străinilor din Bălți și Cahul.
VIDEO: Între timp în România, și în alte părți ale lumii
