Portalul deschide.md publică un comentariu semnat de Iulian Chifu. Acesta face o paralelă între alegerile locale generale din România și viitoarele alegeri prezidenţiale din Republica Moldova, și notează că socialiștii lui Dodon ar juca rolul PSD din România, numai dacă vor crea un discurs local și nu unul rupt din neo-imperialismul rus. Pe când, candidatul partidului lui Renato Usatâi, scrie autorul, ar urma să intre al doilea. Iulian Chifu crede că numai unirea dreptei pro-europene într-o formulă care să evite bătăliile între diferiţii săi candidaţi poate să genereze un candidat cu şanse să intre în turul al doilea şi să câştige alegerile prezidenţiale. Acest candidat, în opinia lui Iulian Chifu, trebuie să provină din afara partidelor politice, să fie un rezultat al acţiunii şi iniţiativei societăţii civile, și să fie propus partidelor pro-europene de opoziţie, spre a fi validat.
„Negociatorii și observatorii „patinează” în interesul Rusiei la negocierile în formatul 5+2”, titrează „Deutsche Welle” într-o corespondență de la Chișinău, semnată de jurnalistul Vitalie Călugăreanu, în care se subliniază că „protocolul de la Berlin reprezintă începutul cedărilor din partea Chișinăului.” În timp ce preşedinţia Germaniei în OSCE consideră „un succes indubitabil” reluarea negocierilor și semnarea unui protocol care defineşte sarcinile pe viitor, experții susțin că reluarea negocierilor în acest moment este o greșeală, RM aflându-se într-o poziţie slabă de negociere, cu o Rusie care vrea să profite de context. Fostul ambasador al RM la Washington, Igor Munteanu, crede că „un guvern timorat, contestat și strâns în ungher de datornici și de cămătari nu ar trebui să se aventureze pe agende de risc în raport cu Tiraspolul, pentru că va complica și mai mult situația”, iar analistul politic român Dan Dungaciu observă că negocierile se desfășoară concomitent cu negocierile dintre Kiev și Moscova pe tema statutului Donbasului.
Într-un editorial publicat de ziarul de expresie rusă PANORAMA, jurnalistul Dumitru Ciubașenco lansează note critice la adresa Victoriei Nuland, adjunctul pentru Afaceri Europene și Eurasiatice al Secretarului de Stat al SUA, pentru colaborarea cu Vlad Plahotniuc. Autorul scrie că Victoria Nuland va trebui „cândva să răspundă de ce îl patronează” pe Vlad Plahotniuc. „Plahotniuc nu poate lupta cu corupția în RM pentru că el este sursa acesteia, promotorul și beneficiarul acesteia”, notează Dumitru Ciubașenco, care îi reproșează Victoriei Nuland faptul că nu era cum să nu cunoască că Plahotniuc este un escroc, care a schimbat al doilea cuvânt din formula „bani-marfă-bani” cu „putere.” Jurnalistul este de părerea că făcându-l „client de-al său”, Nuland s-a pomenit, de fapt, în capcană.
Într-un editorial publicat de tribuna.md, Igor Volnițchi scrie despre posibile scenarii după ce Comisia de la Veneția se va expune asupra proiectul de lege expediat de către autoritățile RM (votat deja în prima lectură), care prevede între altele reducerea perioadei campaniei electorale din ajunul scrutinului prezidențial.
Dacă instanța va da un aviz negativ și dacă majoritatea parlamentară va dori să îl ia în calcul, atunci va trebui să lase neschimbate regulile de joc, adică perioada campaniei electorale va fi cea de până la reforma constituțională din 2000 (şi atunci campania ar putea începe la 1 august 2016, dar nu la 1 septembrie) iar candidații partidelor se vor putea înscrie în cursă fără a prezenta minimum 15 mii de semnături ale cetățenilor cu drept de vot.
Al doilea scenariu este că guvernarea va ignora un eventual aviz negativ al Comisiei de la Veneţia şi alegerile vor avea loc în condiţiile prevăzute de proiectul de lege votat în prima lectură, scrie autorul.
În opinia sa, o posibilitate ar fi ca Comisia de la Veneţia să avizeze pozitiv proiectul de lege, dar cu recomandarea ca autorităţile de la Chişinău să respecte norma care spune că „legislația electorală nu poate fi modificată cu mai puțin de 6 luni până la scrutin.”
Victor Ciobanu semnează pe site-ul „Ziarului Național” editorialul - „Timpul papagalilor” în care se referă la scrisoarea deschisă adresată de președintele CSM, Victor Micu, ambasadorului SUA în Republica Moldova, James D. Petitt, și șefului Delegației UE, Pirkka Tapiola, care, recent, au reacționat critic la decizia CSM de accepta punerea sub urmărire penală a judecătoarei Domnica Manole. „Este al doilea caz din ultima vreme, când gașca judecătorilor sfidează nu doar diplomații partenerilor principali ai Republicii Moldova, dar și elementarul bun-simț. Anterior, și Ion Druță, președintele Asociației Judecătorilor din Moldova, îl critica pe ambasadorul Tapiola, învinuindu-l de imixtiune în efectuarea justiției”, notează autorul. Victor Ciobanu menționează că „doi diplomați ai principalilor parteneri ai RM ne zic că lucrurile în justiție merg prost sau deloc” și „doar papagalii nu știu. Ei scriu scrisori obraznice.”
