Linkuri accesibilitate

De ce întîrzie atît de mult adoptarea bugetului pe 2016 al Republicii Moldova?


Ion Preașcă: „Autorităţile nu au siguranţa că vor primi bani de la FMI, de aceea întind procesul.”

Bugetul de stat pentru 2016, aprobat de guvern cu o întârziere de şase luni, intră săptămâna viitoare în dezbatere parlamentară. Preşedintele comisiei buget şi finanţe, Ştefan Creangă, spune că a convocat pentru luni comisia la o primă şedinţă de examinare a bugetului propus de Ministerul Finanţelor, iar la sfârşitul săptămânii legea ar trebui să fie avansată spre votare în prima lectură parlamentului. Deocamdată, aşa cum veţi afla din relatarea Lilianei Barbăroşie, nu există nici o soluţie pentru acoperirea deficitului de 4 miliarde de lei, adică 3,2% din PIB, decât ajutoarele de la principalii finanţatori.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:52 0:00
Link direct

Autorităţile au întins cât au putut momentul adoptării bugetului. Pentru majoritatea experţilor acest lucru este de neînţeles în condiţiile în care deja de patru luni la Chişinău există un guvern investit.

Există totuşi câteva presupuneri, iar una ar fi că s-a aşteptat să apară măcar cea mai mică certitudine că va exista un acord cu FMI care să permită acoperirea unui deficit record în acest an, de 4 miliarde de lei, sau aproximativ 3,2% din PIB (pentru comparaţie - anul trecut, deficitul a constituit 2,3% din PIB).

De această părere este Ion Preaşcă, jurnalistul economic de la portalul mold-street:

„Autorităţile nu au siguranţa că vor primi bani de la FMI, de aceea întind procesul. Cel puţin asta e ipoteza mea.”

Şi Dumitru Budianschi, director de programe la Centul Analitic „Expert Grup”:

„A pune bani în buget, neavându-i sau măcar cu existenţa unei înţelegeri prealabile, nu e o practică bună. Dacă sursa nu o ai, de ce s-o pui în buget? Numai te încurci şi creezi o iluzie”.

Ştefan Creancă, preşedintele comisiei parlamentare pentru buget şi finanţe, spune că va avea mai multe detalii odată cu începerea dezbaterilor de lunea viitoare din comisie, apoi - a celor din plenul parlamentului:

„Să vedem care este viziunea Ministerului Finanţelor, viziunea comisiei la subiectul dat. Deocamdată, clar că se mizează pe FMI şi alte fonduri externe. Dar vom vedea ce spune Ministerul Finanţelor: cum vrea să acopere aceste 4 miliarde.”

Confruntate cu grave probleme financiare, autorităţile au făcut faţă până acum plăţilor sociale din contul vânzării câtorva active şi a unei uşoare creşteri a acumulărilor de la vamă şi fisc.

Totodată, guvernul a apelat la împrumuturi bancare, întrucât datoria internă a cunoscut de la începutul anului o creştere spectaculoasă, de 1 miliard şi 200 de milioane de lei.

Guvernul, spune jurnalistul economic Ion Preaşcă, ar putea să continue să se împrumute pe piaţa internă, dar aceste împrumuturi sunt extrem de neavantajoase, sau să încerce să mai vândă câteva active, dar oferta nu se arată a fi prea atrăgătoare, sau să procedeze ca anul trecut:

„Când au luat din Fondul Rutier, proveniţi din taxa de drumuri şi accizele la impotul de carburanţi şi să le arunce la plata pensiilor şi salariilor,”

dar asta va pune sub semnul întrebării proiectele investiţionale legate de cofinanţarea reparaţiilor de drumuri făcute din acestui fond.

În aceste condiţii, avertizează Preaşcă, obţinerea unui acord cu FMI este o opţiune de primă necesitate:

„Nu au o altă soluţie. Economia nu arată semne de revigorare, exporturile - la fel, avem parcă o stabilizare a remitenţelor, dar care nu înseamnă nimic, pentru că remitenţele oricum sunt mici, mai avem povara miliardului, care, chiar dacă va fi deplasată pentru anul viitor, oricum rămâne povară. Adică, guvernul e într-o situaţie extrem de dificilă.”

La încheierea ultimei misiuni de monitorizare la Chişinău, experţii FMI au spus într-un comunicat că „s-a progresat în dezvoltarea unei viziuni comune asupra problemelor cheie” din sectorul bancar, cum ar fi înlăturarea „structurilor netransparente ale acționarilor băncilor”, dar că nu există înțelegere în toate privințele.

Dumitru Budianschi de la Expert Grup încercă să decripteze acest mesaj:

„Probabil s-a pus o condiţie dură privind sistemul bancar şi până ea nu va fi rezolvată, noi nu o să avem nimic”.

Atunci când au oprit ajutoarele, după furtul miliardului din sectorul bancar, principalii donatori – Statele Unite și Uniunea Europeană, România – au spus că așteaptă soluționarea cazului, dovezi ale reformelor și înțelegeri de colaborare între noul Guvern și Fondul Monetar Internațional.

Deocamdată, însă, semne clare că s-a ajuns la aceste înţelegeri nu există.

Previous Next

XS
SM
MD
LG