Site-ul stiripesurse.ro a preluat imediat de pe Agerpres declarațiile președintelui Parlamentului European, Donald Tusk, făcute azi la Luxemburg. Tusk i-a criticat pe liderii europeni care visează, în condițiile actuale, la o Europă mai federală, spunând că „au pierdut contactul cu popoarele lor și riscă să piardă în favoarea populiștilor eurosceptici care sunt hotărâți să dezmembreze Uniunea”. „Spectrul unei dezmembrări bântuie Europa”. „O viziune a unei federații nu mi se pare cel mai bun răspuns la aceasta”, a spus Tusk. Stiripesurse notează că fostul premier polonez nu s-a referit explicit la referendumul programat pentru 23 iunie în Marea Britanie, care va decide dacă regatul rămâne sau nu în Uniune, dar a avertizat că Brexit-ul „reprezintă un risc major”. E nevoie de o altă abordare tactică a forțelor anti-Uniune, „care includ puternice mișcări în Franța, Olanda, Ungaria și alte câteva țări”.
Și Ion M. Ioniță constată o reacție neadecvată la realitate a Europei. Articolul lui din Adevărul pedalează pe ideea că investiția de încredere a Occidentului într-o Rusie post-URSS a fost greșită. Cel mai mare prejudiciu ar fi fost provocat de decizia americanilor de „pivotare a interesului strategic spre Pacific, de fapt spre China (...). Europa urma să-şi vadă liniştită de problemele ei fără importanţă geostrategică din moment ce marea confruntare cu Rusia fusese lăsată în domeniul de studiu al istoricilor”. Conflictele din Ucraina şi anexarea Crimeei au developat imagina reală, dar, scrie comentatorul de la Adevărul, NATO n-a putut face, în 2014, decât declarații că nu-și va abandona aliații în fața Rusiei. Triplarea bugetului federal de apărare a Europei de Est, rotaţie a soldaţilor americani, deciziile cruciale așteptate la la summitul NATO de la Varşovia din luna iulie reprezintă măsuri n extremis de corectare a situației.
Un articol apărut pe platforma republica.ro abordează chestiunea prezenței la vot a românilor duminică 5 iunie, la alegerile locale. Andrei Dumitrescu consideră că partidele politice și-au dat mâna în mod cinic în a promova modificări ale legislației electorale, care au dus la o campanie aproape invizibilă, deloc de natură să scoată din casă pe nehotărâți. Este exact ce își dorește actuala clasă politică: „victoria sau înfrângerea vor fi decise de voturile unui nucleu dur de simpatizanți”. Cercul vicios astfel creat nu poate fi rupt decât prin prezența în număr mare la urne. Ar transmite „un mesaj puternic partidelor: cetățenii au așteptări mai mari și vor continua să își folosească votul pentru a milita pentru schimbare”.
Ioana Ene-Dogioiu își formulează și azi pe site-ul ziare.com îndoielile de dată recent asupra celui mai vizibil candidat al opoziției, provenit din societatea civilă: Nicușor Dan, aspirant la fotoliul de primar general al Bucureștiului. Faptul că a refuzat în mai multe rânduri formule de alianță a partidelor de dreapta îi sugerează jurnalistei că ar putea fi vorba tot de un politician de tip clasic, cu tot cu cinismele de rigoare, și nicidecum de unul antisistem.
