Linkuri accesibilitate

„Scutul antirachetă şi armele viitorului” (Adevărul)


Gorbaciov și interdicția de a intra în Ucraina (Evenimentul zilei).

Adevărul publică sintetic o analiză preluată de la Defence Matters și semnată de Eleni Panayiotou şi Octavian Manea, cu titlul „Scutul antirachetă şi armele viitorului”. Sistemul antirachetă inaugurat la Deveselu, în România, este privit nu ca o soluție de apărare infailibilă, inclusiv împotriva Rusiei, ci ca un segment dintr-o corecție de strategie pe care Alianța Nord-Atlantică înțelege să o facă în etapa următoare. Deja se vorbeşte despre Varşovia, spun autorii, ca despre un „summit al descurajării. Problema fundamentală este aceea de a găsi opţiuni pentru credibilizarea” acestui efort. „Descurajarea” – strategia de offset, cum o numesc specialiștii americani în apărare – are nevoie de timp și de investiții în tehnologia militară. Concret, e nevoie de progrese mai rapide decât ale presupusului adversar în nivelul de performanță al armamentului. Luând, de pildă, cazul țărilor baltice, membre NATO, Rusia poate închide în clipa de față „culoarele de acces – terestre, (... fâşia teritorială care desparte Kaliningradul de Belarus şi statele baltice de restul Europei), maritime sau aeriene (de care Alianţa depinde pentru întărirea flancurilor)”. Deveselu este genul de investiție care asigură, indirect, un interval de siguranță în acest plan mai vast. Ideea este argumentată de autorii studiului prin declarații ale unor oficiali diplomatici americani și ai NATO.

Evenimentul zilei se află printre publicațiile care au preluat informația că fostul lider rus Mihail Gorbaciov a primit interdicție de intrare în Ucraina după ce a declarat că, „dacă ar mai fi fost el la putere, «Uniunea Sovietică încă ar fi existat şi Crimeea ar fi făcut parte din ea»”. «Întotdeauna susţin voinţa liberă a poporului, iar cei mai mulţi din Crimeea au dorit să se reunească cu Rusia»”, a spus Gorbaciov, citat în cotidianul de la București. Ziarul reamintește însă că, în perioada protestelor anti-Putin din Rusia, din 2011, Gorbaciov a cerut demisia conducerii tocmai alese a Federației. Vladimir Putin i-a replicat la vremea respectivă că „ar fi trebuit să lupte «pentru integritatea teritorială a statului nostru într-un mod mai insistent, consecvent şi curajos, nu să-şi ascundă capul în nisip, lăsându-şi posteriorul la vedere»”.

Iulian Chifu informează tot aici despre cum își întinde Rusia războiul informațional spre Vest. În speță, este vorba de scandalul stârnit de o emisiune a televiziunii publice ruse - Rusia 1, post condus de responsabilul-şef cu războiul informaţional al Rusiei, Dmitri Kiseliov - prin care rușii ar fi aflat că euroscepticismul macină deja Franța. Liderul de extremă dreaptă Marine Le Pen a pomenit în ultima vreme de „Frexit” , adică de o posibilă ieșire a Franței din Uniunea Europeană. Măsura, rezulta din emisiunea rusească, ar răspunde stării de spirit a francezilor, ilustrată cu mini-interviuri luate pe stradă. Problema este că declarațiile francezilor chestionați au fost trunchiate sau direct deformate prin traducere, adesea chiar inventate – ar fi demonstrat, arată Chifu, un post francez de televiziune. Iulian Chifu explică: „După statele din spaţiul post-sovietic, mult mai expuse şi cu o rezilienţă mult mai mică la asemenea practici, dată de prezenţa minorităţilor ruse şi cunoaşterea limbii ruse, (...) iată că ţintă au devenit mai apoi statele membre UE foste socialiste din flancul estic şi, mai nou, statele din Europa Occidentală şi SUA descoperă că sunt subiectul acestor practici ale Rusiei, componente ale războiului hibrid”.

XS
SM
MD
LG