Forumul economic organizat sub patronajul prim-vicepreședintelui Partidului Democrat Vlad Plahotniuc este unul din cele mai comentate subiecte în presă. Editorialistul „Ziarului Naţional”, Victor Ciobanu, scrie că este „dubioasă participarea” ex-președintelui Comisiei Europene José Manuel Barroso la forumul „organizat de Plahotniuc”. „Acest forum nu are nimic comun cu economia Republicii Moldova. Cu economia familiei Plahotniuc – da. Cu cea a țării – nu.” Discuţii sterile – cam aşa apreciază Victor Ciobanu rezultatele acestui forum. El face o paralelă cu un alt forum regional care a avut loc cu o zi mai devreme la Cahul şi unde au fost prezentate, între altele, şase reforme esenţiale care facilitează businessul şi care au fost finanţate de USAID. „Două forumuri-două lumi paralele. Unul – real, altul -virtual”, este concluzia editorialistului Victor Ciobanu.
La același subiect, Evgheni Șolari scrie pe „newsmaker.md” că forumul economic a avut drept scop „lustruirea imaginii” lui Vlad Plahotniuc, „personajul central al evenimentului”. În opinia autorului, este continuare unei campaniei orientată pe legitimarea internă și externă a lui Plahotniuc și a rolului său de lider în luarea deciziilor-cheie în Moldova, o campanie care a început cu vizita democratului la Washington. Scopul final al acestei campanii, ar fi, potrivit autorului, propulsarea lui Plahotniuc într-o funcție înaltă în stat.
Portalul „moldnova.eu” citează opiniile mai multor experți despre forumul economic de miercuri. Expertul economic, Viorel Gîrbu, opinează, între altele, că intenția acestui eveniment nu a fost promovarea business-ului, ci promovarea în politică a lui Plahotniuc, „iar foști politicieni, cu e Barroso, câștigă bani din ceea ce fac cel mai mult, adică, să vorbească”. De altă părere este analistul Roman Mihăeș care spune că urmare a acestui forum „se va reuși minimalizarea controalelor asupra business-ului, ca acesta să răsufle mai ușor și să aibă reguli mai facile”. Analistul politic Anatol Ţăranu e de părere că fostul președinte al Comisiei Europene Jose Manuel Barroso ar fi „primit un onorariu bunicel pentru participarea la acest forum. Aceste și alte comentarii ale experților citiți pe „moldnova.eu”.
Mai mute instituții media preiau și reacțiile de pe Facebook ale deputatei liberal democrate Maria Ciobanu și fostului deputat Grigore Petrenco. Maria Ciobanu scrie că a înțeles din cum a fost reflectat acest forum în presă ca „Plahotniuc mafiotul nr.1 și coruptul corupților, ne va izbăvi de corupție. Cum? Îi va închide pe toți concurenții politici … Concomitent, va face "ordine" perfectă în listele electorale. Trebuie să fie mulți, cât mai mulți electori, care să-i asigure biruința în alegeri.” Grigore Petrenco notează că vorbind la aşa numitul forum economic, Plahotniuc practic a recunoscut că a uzurpat statul. „Declaraţia că el a luat pe propria răspundere realizarea reformelor, asigurarea stabilităţii – nu este asta oare o dovadă a uzurpării puterii? Cine ţi-a permis să asiguri ceva şi să-ţi asumi răspundere pentru soarta întregii ţări sau pentru realizarea reformelor? Sunt sigur că nu a făcut-o poporul”, notează, între altele, Petrenco.
„Platzforma.md” publică un articol de opinie semnat de Vitalie Sprânceană care observă o „complezență mediatică” față de Maia Sandu. Autorul spune că a fost surprins de ușurința cu care, în mai puțin de un an, politiciana Maia Sandu, între altele, s-a spălat de orice legătură negativă cu guvernarea precedentă; s-a re-creat ca un politician din afara sistemului; și-a construit o imagine de om ”nou” în politică, de tehnocrat capabil să schimbe sistemul (…). Vitalie Sprânceană explică că nu „abilitatea” Maiei Sandu ca politician l-a uimit, ci mai curând, „lipsa quasi-totală a unor filtre critice” față de „noul politician salvator” în mass-media moldovenească. În opinia autorului, calitatea slabă a jurnaliştilor şi moderatorilor TV, ar fi una din cauzele complezenței mediatice față de Maia Sandu. A doua cauză ar fi „simpatie implicită pe care o au inclusiv jurnaliștii buni față de Maia Sandu şi parţial de o dorinţă secretă de a vedea în Maia Sandu politicianul-salvator”. „Pe fundalul presiunilor enorme pe care regimul le pune pe mass-media simpatia pentru Maia Sandu ca fiind un politician „democratic, deschis și corect” mi se pare parțial motivată… Nu însă și justificată”, conchide Vitalie Sprânceană.
Editorialul semnat, in „Evenimentul Zilei”, de Mihai Țurcanu are ca temă căutarea „dificilă” a candidatului unic la funcția de președinte din partea opoziției. Perspectivele unei coaliții largi sunt înguste, crede autorului in condițiile in care „pentru PLDM, candidat nu doar unic, dar și etern, nu poate fi decât „Al Nostru”. Candidatul unic al Maiei Sandu poate fi doar Maia Sandu. Dacă ar putea, Andrei Năstase ar candida și pentru mitropolit. Iurie Leancă ar vrea și el să mai fie o dată simplu, de data asta președinte. Probabil, ar trebui organizat un referendum pentru modificarea Constituției, astfel încât Republica Moldova să aibă cel puțin patru președinți. Unul simplu, unul popular, unul integru și unul „al nostru”. Pe flancul stâng, situația este mai ușoară. Acolo sunt prea puțini candidați unici din care să alegi”, conchide Mihai Țurcanu.
Deşi de la 1 iunie intră în vigoare ordinul Ministerului Sănătăţii care interzice folosirea crenvurștilor în alimentaţia copiilor în şcoli şi grădiniţe, direcţiile educaţionale nu se grăbesc să rezilieze contractele cu furnizorii de mezeluri, scrie portalul „anticoruptie.md”. Directorii grădinițelor afirmă că ar fi renunțat demult la produs, însă deciziile se iau la Direcția educație, scrie sursa citată. Unii şefi de direcţii, citaţi în articol, spun că se vor conforma ordinului ministerului atunci când acesta va intra în vigoare. În unele instituţii la insistenţa părinţilor s-a renunţat la crenvurști, acestea fiind înlocuite cu carne şi peşte.
Într-un articol de opinie pe „tribuna.md” Igor Volniţchi notează că privatizarea pensiunii din Holercani, propusă de deputatul liberal democrat, Grigore Cobzac, ar fi o „soluţie reală”, acum când „vântul șuieră” prin visteria statului. La bilanţul Pensiunii sunt înregistrate terenuri cu o suprafaţa de peste 65 de ha, 18 vile, 4 căsuţe, 2 hoteluri, mai multe blocuri administrative şi tehnice. Toate acestea sunt la dispoziţia demnitarilor de stat şi sunt întreținute din pani publici. Doar în anii 2012-2015 s-au cheltuit peste 25 de milioane de lei. Privatizând această pensiune, statul nu doar ar obţine banii necesari pentru plata pensiilor, salariilor, indemnizaţiilor, ci şi ar elimina nişte cheltuieli nejustificate, care se fac în prezent, susţine Igor Volniţchi, care se întreabă dacă demnitarii sunt gata să renunţe la luxul de care beneficiază?
În ediţia tipărită a „Ziarului de Gardă” aflaţi că la aproape două luni de la aplicarea moratoriului asupra controlului de stat, unele instituții mai bat la ușile agenților economici pentru a le verifica activitatea. Acest moratoriul e o „gură de oxigen” pentru agenții economici sufocați de controale deseori ineficiente, în acelaşi timp însă salvează de pedepse pe acei antreprenori care încalcă brutal legea. Din cauza interdicției de a efectua controale Ministerul Transporturilor spune că nu poate pedepsi acei agenţi economici care au blocat mai multe rute interurbane spre Chişinău în ziua amplului protest antiguvernamental organizat de Platforma DA din 24 aprilie. „Noi avem semnale clare de încălcări, dar nu putem face nimic. Așteptăm să expire moratoriu pentru a demara toate controalele. La general, acest moratoriu influențează negativ activitatea Ministerului. Toți au înțeles că nu se poate de efectuat controale absolut deloc și profită”, a declarat ministrul transporturilor Iurie Chirinciuc.
Tot în „Ziarul de Gardă” citiţi că în Procuratură dosarele nu sunt repartizate aleatoriu, prin intermediul unui program special, aşa cum se întâmplă, cel puţin teoretic, în instanțele de judecată, pentru a combate corupţia. În „Procuratură dosarele sunt repartizate mai mult haotic, după preferințele procurorului șef, iar de multe ori, dosare controversate au ajuns sau ajung la unii și aceiași procurori”, se arată în articol. Codul de Procedură Penală, dar nici noua lege a Procuraturii nu prevede modul în care trebuie distribuite dosarele în cadrul organelor Procuraturii, iar șefii Procuraturii susțin că, în cazul lor, nici nu se impune un program de repartizare aleatorie a dosarelor, mai scrie sursa citată.
