Mai mulți activiști ai societății civile și organizații de media au protestat marți i la Ambasada Azerbaidjanului din Chișinău, unde au cerut eliberarea ziaristei azere Hadija Izmailova, condamnată la 7 ani de închisoare după ce a anchetat și a scris despre afacerile de familie ale președintelui azer. A fost o acțiune de început a Zilelor Libertății Presei în Moldova, unde participanții au punctat și problema imixtiunii politicului în presă.
Jurnaliștii și activiștii protestatari au cerut eliberarea jurnalistei azere Hadija Ismailova, detenție despre care se spune că ar fi o răfuială politică, după ce a făcut dezvăluiri despre afacerile familiei președintelui Aliev.
Cei care au venit să-și exprime indignarea s-au solidarizat și cu Centrul de Investigații Jurnalistice, care, de curând a fost somat de Ambasada Azerbaidjanului să scoată de pe sediul acestuia bannerul care afișa un mesaj în susținerea Hadijei. Directorul executiv al Asociației Presei Independente, Petru Macovei spune că acțiunea este și un prilej pentru a le reaminti autorităților că presa din Republica Moldova trebuie să funcționeze în condiții de libertate și independență:
„Cerem ca Ambasada Azerbaidjanului să nu mai intimideze organizațiile neguvernamentale. Ceea ce s-a întâmplat în raport cu Centrul de Investigații Jurnalistice este o intimidare. Totodată, vrem să transmitem și autorităților moldovenești un mesaj, ca presa din Republica Moldova să funcționeze fără imixtiuni politice sau de altă natură.”
Faptul că politicienii moldovenii se implică editorial în activitatea mass-mediei, este indiciul unei prese parțial libere, calificativ atribuit atât de experți naționali, cât și de cei de peste hotare. Este o problemă atestată și în Memoriul libertății presei, în consecință ultimul an fiind marcat de o divizare a presei pe criterii politice. Nadine Gogu, directoarea executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent constată că deși acum se cunosc proprietarii instituțiilor media, acest lucru nu a determinat și o demonopolizare în domeniu. Pe acest fundal, mai spune Nadine Gogu, ia amploare și restricționarea accesului la informațiile de interes public:
„Avem probleme cu accesul la informație, probleme în special reclamate de colegii care fac jurnalism de investigație. E vorba de taxe mari pentru informații de care au nevoie, pentru care trebuie să achite la instituțiile de stat. Spun că termenul de obținere a informațiilor este prea mare. În ultimii ani societatea civilă a venit cu un proiect de modificare a legii, este în parlament, dar nu este deocamdată pe agenda parlamentului. Deducem că nu este de interes major pentru parlamentarii noștri, dar oricum noi vom continua să facem presiuni.”
Din moment ce politicienii trag sforile editoriale și agenda instituțiilor respective se pliază la activitatea de partid și nicidecum la interesul cetățeanului, atrage atenția expertul media, Ion Bunduchi:
„E foarte stranie această poziție a autorităților pentru că, în definitiv, asta ar echivala cu o nedorință de a avea un cetățean informat. Au reușit totuși politicienii să împartă breasla în două tagme mari, cei cu noi și cei care nu sunt cu noi. Cei care cântă osanale autorităților și cei care își fac meseria onest.”
Experții susțin că toate aceste probleme din mass media moldovenească sunt întreținute de un cadru legal defectuos. Pe parcursul ultimilor ani, organizațiile de media insistă pe adoptarea unui nou Cod al Audiovizualului, care ar împiedica monopolizarea presei și ar responsabiliza Consiliul Coordonator al Audiovizualului. Proiectul de lege a fost elaborat încă în anul 2011, în 2015 a ajuns în parlament și încă așteaptă votul deputaților, lucru pe care specialiștii îl percep ca o mimare continuă a reformei în domeniu.
