Ministerul Justiţiei vrea ca Procuratura pentru crima organizată şi cauze speciale să se ocupe nu doar de cauze de mare rezonanţă, ci şi de devalizările în mărime de peste un milion de lei. Această Procuratură ar urma să fie creată în cadrul unei ample reforme a Procuraturii adoptată în februarie de Parlament şi este văzută ca unul din paşii importanţi în eficientizarea luptei cu corupţia. Criticii propunerii spun însă că noua subdivizune ar trebui să fie lăsată să rezolve doar cauze de o complexitate mai mare, pentru că în caz contrar procurorii nu vor putea munci eficient.
Vladislav Gribincea este şeful grupului de experţi ce a elaborat mai întâi Legea Procuraturii, adoptată de legislativ în februarie curent şi care va intra în vigoare la început de august, apoi şi proiectul în baza căruia ar trebui să se constituie subdiviziunea specializată în crima organizată şi cauze speciale.
El spune că înainte de a trimite proiectul la guvern, Ministerul Justiţiei a operat în el câteva modificări care ar putea să afecteze eficienţa viitoarei instituţii:
„Am spus că vom avea entităţi noi în Procuratură, care se va ocupa cu nişte cauze destul de complexitate maximă. Dar, prin aceste modificări care s-au făcut fără consultarea grupului de lucru, se lărgesc competenţele acestor entităţi cu chestiuni de natură simplistă, aş spune, care ar putea fi examinate de alte Procuraturi. Mă tem că aceasta ar distrage Procuratura de la cauza de bază. E una să investighezi un caz de terorist şi să te concentrezi pe el, şi alta - să mai ai pe masă dosare de sustragere de câteva milioane. Pentru noi e greu de explicat de ce s-au făcut aceste modificări”, spune Vladislav Gribincea.
Ministerul Justiţiei scoate, însă, în faţă următorul argument: în cazul devalizărilor şi altor tipuri de sustrageri de resurse financiare, e nevoie de un efort extrem de profesionist ca anchetele să fie duse la bun sfârşit şi să se încheie cu recuperarea prejudiciilor. Anual, Procuraturile ar avea pe rol un număr nu atât de însemnat de astfel de cazuri, în jur de 60, explică ministrul justiţiei, Vladimir Cebotari, ceea ce nu ar fi o sarcină peste puteri pentru o instituţie ca cea care se creează:
„Intervenţia pe care a făcut-o Ministerul, de rând cu alţi autori-membri ai grupului de lucru, e că au detaliat ce ar însemna „cauze speciale”. Am stabilit că dacă e vorba de o infracţiune care a cauzat un prejudiciu de peste 50 de mii de unităţi convenţionale, este o cauză specială. Asta înseamnă un prejudiciu de 1 milion de lei, iar pe viitor, odată cu indexarea unităţii convenţionale, ar însemna cauze cu un prejudiciu mai mare de 3 milioane de lei. Respectiv, am indicat că infracţiunile a căror prejudiciu depăşeşte 50 de mii de unităţi convenţionale trebuie să fie investigate de această Procuratură. Pentru că se prezumă că va fi o Procuratură cu specialişti mai calificaţi, cu o mai bună pregătire, au în subordinea lor şi urmărirea penală, şi ofiţeri operativi. Poate e vorba despre cauze simpliste, dar cu prejudicii mari. Şi atunci pe cetăţean nu-l interesează cât este de simplu, ci ca lucrul să fie dus la capăt, prejudiciul reparat, iar persoanele trase la răspundere. Noi îl înţelegem pe unul din participanţii la grupul de lucru, dar haideţi să nu neglijăm profesioniştii care aplică aceste norme şi vor purta răspundere ca pentru felul în care o fac.”
Vladislav Gribincea spune că va insista totuşi ca autorităţile să revină asupra acestor modificări înainte de a propune proiectul dezbaterilor în plenul Parlamentului. Un set de amendamente la Legea Procuraturii, care, fiind propuse de democratul Sergiu Sârbu, ar fi diminuat esențial capacitățile de a investiga dosarele de corupție, fuseseră retrase înainte de lectura finală la insistenţa ambasadorului american şi a şefului delagaţiei UE.
