Linkuri accesibilitate

Populismul electoral și prețul dezechilibrelor financiare (Deschide.md)


Se clatină scaunul lui Șevciuk la Tiraspol? (Kommersant.ru)

Într-un editorial pentru deschide.md, Iulian Chifu notează că astăzi, pentru Republica Moldova, chestiunea cea mai presantă rămâne asanarea şi soluţionarea problematicii financiare. Şi pentru aceasta, invitarea FMI la negocieri şi încheierea unui acord de împrumut stand by devine crucială, crede autorul. Problema majoră, scrie acesta, este faptul că există un set de condiționalități automate în cadrul acestui acord: adică depăşirea problemelor băncilor lichidate ar trebui dublată de asanarea problemelor din băncile existente şi eliminarea creditelor neperformante într-o proporţie excesivă. Pe de altă parte însă, continuă editorialistul, toate semnalele prezente merg mai degrabă în trena unor acţiuni de natură electorală, de reduceri de taxe şi impozite sau de preţuri la bunuri şi servicii de larg consum, însă toate aceste mişcări politice se fac cu un preţ, acela al creşterii dezechilibrelor financiare ale Republicii Moldova, conchide Iulian Chifu.

Jurnalistul Vitalie Călugăreanu îl citează într-o corespondență pentru „Deutsche Welle” pe secretarul parlamentar de stat în cadrul Ministerului Federal al Cooperării Economice şi Dezvoltării a Germaniei, Hans-Joachim Fuchtel. Aflându-se la Chișinău, acesta le-a reamintit autorităților moldovene despre necesitatea combaterii de facto a corupției, reformării justiției și a sectorului bancar, ca o condiție pentru „venirea” investițiilor străine. În articol se menționează că oficialul german a insistat asupra reformei administraţiei publice şi a vorbit despre importanța restabilirii urgente a relaţiilor cu partenerii externi, în special cu principalii donatori – FMI și Banca Mondială. Acesta a reconfirmat susținerea Germaniei pentru Republica Moldova și a vorbit chiar despre posibilitatea acordării asistenţei în domenii economice concrete, dar cu condiția asigurării independenței instituțiilor de drept și de reglementare.

Versiunea electronică a ziarului rus „Kommersant” publică un amplu articol despre conflictul dintre liderul de la Tiraspol și puterea legislativă din regiunea separatistă transnistreană. Pretinsul președinte Evgheni Șevciuk este atacat de majoritatea parlamentară, controlată de partidul „Obnovlenie”. Partidul lansează acuzații grave, inclusiv de corupție, la adresa lui Evgheni Șevciuk. În replică, susținătorii liderului transnistrean îi acuză pe oponenți de tentativă de lovitură de stat. Publicația rusă scrie că partidul „Obnovlenie” face presiuni asupra puterii executive și, în special, asupra lui Evgheni Șevciuk. În acest sens, parlamentul local a adoptat în prima lectură amendamente la o lege locală prin care sunt limitate împuternicirile liderului transnistrean și prin care se urmărește lipsirea acestuia de dreptul de a înainta inițiative legislative.

Președintele Curții Constituționale, judecătorul Alexandru Tănase a publicat pe pagina sa personală de Internet opinia sa separată în contextul avizului pozitiv pe care l-a dat în data de 18 aprilie Înalta Curte inițiativei legislative cu privire la ridicarea imunității parlamentare. Între altele, Alexandru Tănase menționează că, în contextul politic actual, ţinându-se cont de nivelul de cultură politică, gradul de democraţie şi starea justiţiei din ţară, excluderea imunităţii parlamentare ar reprezenta nu doar o suprimare a unor garanţii oferite de Constituţie Parlamentarului, dar și o ameninţare directă la adresa opoziţiei parlamentare şi a pluralismului politic în general. Președintele CC amintește că în ultimii șase ani, Procuratura a cerut doar de două ori ridicarea imunității parlamentare, într-un caz fiind acceptată şi în altul refuzată. Aceste date statistice denotă că imunitatea parlamentară nu constituie un impediment pentru urmărirea penală a deputaților, spune Alexandru Tănase.

  • 16x9 Image

    Tamara Grejdeanu

    Sunt parte din echipa Europei Libere din 2012 și în cei mai mulți ani de când sunt aici am povestit la radio despre oameni și preocupările lor, am scris despre educație, justiție și drepturile omului. În 2022 am trecut în departamentul digital și alături de cei mai faini colegi, sper că facem o treabă bună la moldova.europalibera.org.

XS
SM
MD
LG