Linkuri accesibilitate

Ion Ștefăniță: „Peste 5000 de monumente au nevoie urgent de un proiect de reabilitare, restaurare, și de amenajare”


Cetatea de la Soroca.
Cetatea de la Soroca.

Interviu cu directorul director general al Agenției de inspectare și restaurare a monumentelor din R.Moldova.

În fiecare an în 18 aprilie este marcată Ziua Internaționă a Monumentelor și Siturilor. Cu această ocazie, la Chișinău a fost semnat un aranjament de colaborare în domeniul patrimoniului cultural dintre Ministerele Culturii din Republica Moldova și Republica Franceză.

Ion Ștefăniță: „Desigur trebuie să marcăm această zi, chiar dacă avem foarte multe probleme pe acest domeniu și respectiv inacțiunea și indiferența care a existat în ultimii 20 de ani de zile ne face să luăm o atitudine responsabilă și să atragem atenția opiniei publice, factorului de decizie, pentru că rămâne un domeniu care întrunește mai multe probleme. Tot acest patrimoniu la moment este într-o situație catastrofală. Avem foarte multe biserici de lemn care sunt în degradare, avem foarte multe intervenții inadecvate, degradante în imobile din arhitectura civilă.”

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:28 0:00
Link direct

Europa Liberă: Iată noutatea de astăzi este semnarea unui aranjament privind cooperarea în domeniul patrimoniului cultural dintre Ministerele Culturii din Republica Moldova și Franța, vă rog să ne spuneți ce presupune mai exact acest document, mai ales că francezii, probabil, ar fi cei mai indicați să ajute acum Moldova pe acest segment, pornind de la cazul Ambasadei Franței, care este nevoită să-și schimbe sediul pentru că a afost afectată de anumite construcții alăturate?

Ion Ștefăniță: „Nu sunt întâmplătoare inițiativele care vin din partea ambasadei, cu adevărat avem și aceste ilegalități. Astăzi doar s-a semnat juridic un document de colaborare; noi colaborăm începând cu 2010, mai mulți specialiști din Republica Moldova au fost prezenți în stagiile de perfecționare în Franța. Deci Franța rămâne un exemplu și respectiv noi le purtăm respectul pentru această atitudine responsabilă pentru tot ce înseamnă zone protejate, zone istorice, și repsectiv să soluționăm toate problemele pe care le avem în acest domeniu, dar problemele sunt nu de ordinul sutelor, dar sunt mii de probleme în acest domeniu.

Conform Registrului Monumentelor din Moldova, peste 5000 de monumente au nevoie urgent de un proiect de reabilitare, restaurare, și de amenajare. Pe parcursul a două zile la Chișinău sunt opt specialiști din Franța, care vin să ne ajute, să facem ca Chișinăul cu adevărat să aibă un urbanism și o dezvoltare durabilă, ca să fie un oraș planificat, construit pentru confortul orășenilor.”

Europa Liberă: În contextul miilor de probleme, de care vorbiți, cum responsabilizăm și societatea atunci când vorbim de protejarea monumentelor arhitecturale. Autoritățile vorbesc despre modificări în codul contravențional, penal pentru a înăspri sancțiunile. Credeți în efectul acestora, sau acest lucru este doar o piesă dintr-un puzzle mult prea complex ca problema protejării patrimoniului să fie rezolvată atât de ușor?

Ion Ștefăniță: „Cu adevărat este o problemă la nivel de mentalitate. La noi cetățeanul nu conștientizează valoarea patrimoniului cultural. Toți cetățenii noștri trebuie să înțeleagă că acest patrimoniu are și o valoare economică. Pin acest patrimoniu noi putem să dezvoltăm un sat, o localitate și țara în general.”

Europa Liberă: Dacă tot ne-am referit la exemplul Ambasadei Franței, pentru noul sediu pe care-l caută, spun că vor o clădire cu statut de monument arhitectural, de ce la noi agenții economici nu sunt motivați ca atunci când caută un loc în care să investească, nu aleg un asemenea monument?

„Vând conac. Scump”
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:12:53 0:00

Ion Ștefăniță: „Mulți agenți economici nu conștientizează valoarea unui monument istoric și voi face trimitere la câteva cifre - venitul din turism în Franța în 2013 este peste 42 de miliarde de euro și a depășit venitul din industria constructoare de mașini. Este foarte important să înțelegem și noi aici, cei de la Chișinău și cei din Republica Moldova că ceea ce se întâmplă la Soroca, la Hîncești, aceasta va face ca aceste localități să se dezvolte. Vor atrage turiști, vizitatori, asta înseamnă bani care vor rămâne în infrastructura turistică, în hotele, în restaurante, în transport, și, iată, doar așa putem să mișcăm lucrurile. În Occident dacă vom merge într-un restaurant sau într-un hotel, agenții economici pun la maxim în valoare acel monument pe care-l deține în proprietate. Acel monument este mai atractiv, cu o încărcătură istorică, arhitecturală, deci respectiv planul de afacere a agentului economic nu are decât să cunoască o perspectivă pozitivă, ceea ce nu se înțelege aici la Chișinău, unde cu adevărat se merge pe varianta simplă, se demolează și se construiește altceva.”

Europa Liberă: S-a pus în discuție și înființarea Inspectoratului de Stat a Monumentelor, dar și a Institutului Național al Monumentelor Istorice. Iarăși, ca să nu se calce pe aceeași greblă de fiecare dată și pentru a nu crea alte instituții cu aceleași năravuri vechi, cum poate fi asigurată independența acestor inspectorate?

Ion Ștefăniță: „Eu am speranța că inițiativa Ministerului Culturii este cu adevărat să producă o reformă și să întărească capacitățile acestei instituții pe care o reprezint, pentru că este vorba de fapt de Agenția de Inspectare și Restaurare a Monumentelor care va deveni Inspectoratul Național a Monumentelor și dacă vine cu intenția pozitivă de a spori personalul, unde trebuie să fie minim 25 de persoane în acest Inspesctorat, care trebuie să aibă și un salariu adecvat ca să-și facă munca onest și profesionist. Dacă se merge pe această intenție atunci rezultate vor fi, dar dacă este și varianta pesimistă, pe care o intuiesc că se întâmplă în Republica Moldova, când de obicei vedem reforme în ghilimele.

Dar vreau să vă spun că dacă ne vom referi la centrul istoric al orașului Chișinău, am stopat acel ritm masiv de demolare a centrului istoric. Dacă ritmul anterior era câte un monument pe lună, iată noi pentru anul 2015 n-am constatat nici o demolare. Deci mecanismul începe să funcționeze. Exemplele Soroca, Hîncești, Donici și alte șantiere de restaurare ne dau speranța că lucrurile se vor schimba spre bine. Pentru aceasta este foarte important ca factorii de decizie, cei care decid bugetele la nivel național sau local, să ia o atitudine responsabilă față de acest domeniu, să redirecționeze finanțări pentru cultură, pentru patrimoniul cultural. Da, avem și sprijinul partenerilor de dezvoltare, dar pentru aceasta trebuie să identificăm și finanțe la nivel local, național.”

  • 16x9 Image

    Nicu Gușan

    Sunt editor la Europa Liberă Moldova din 2022. Până atunci am făcut jurnalism radio, multimedia, documentare TV și reportaje video. Îmi place să cred că sunt omul orchestră în domeniu și știu să fac un produs cap-coadă, de la pre-documentare până la publicare și promovare. Jurnalismul digital, storytelling-ul social media și investigațiile sunt lucruri pe care le admir mai ales la colegii pricepuți în ale meseriei. Învăț în fiecare zi.

Previous Next

XS
SM
MD
LG