Pilotul ucrainean Nadejda Savcenko, deținută în Rusia, a reluat greva foamei. Despre aceasta a anunțat avocatul ei Marg Feighin, miercuri dimineață, pe contul său de Twitter. Nadejda Savcenko cere să fie trimisă în Ucraina. Pe 22 martie, un tribunal rusesc a condamnat-o la 22 de ani de închisoare sub acuzația de implicare în uciderea a doi jurnaliști ruși în vara anului 2014 în regiunea Luhansk din estul Ucrainei. Pe 5 aprilie, sentința a intrat în vigoare. Savcenlo respinge acuzațiile și nu recunoaște jurisdicția instanței ruse. Vladimir Kara-Murza, corespondent al serviciului rus al Europei Libere a realizat un interviu cu avocatul militarei, Mark Feighin.
Europa Liberă: Mark, ați încercat să o convingeți pe Nadejda să atace sentința tribunalului rus?
Mark Feighin: „De foarte multe ori! Am discutat această posibilitate încă în luna decembrie. I-am explicat că, din punct de vedere procesual, recursul este necesar. În primul rând, pentru că ne propuneam să ajungem la CEDO, ceea ce înseamnă că trebuie să trecem prin toate instanțele locale. În al doilea rând, pentru că acum poate fi trimisă în orice pușcărie de tip închis de pe teritoriul Federației Ruse, însă dacă ar fi existat perspectiva unui recurs, Nadejda ar mai fi deținută în Novocerkassk cel puțin câteva luni. Ne-ar fi fost mai ușor. Din acest motiv am insistat să atacăm decizia. Au încercat să o convingă și colegii mei, însă fără succes.
Motivul refuzului e foarte simplu: crede că în Federația Rusă nu există justiție. Nu a știut acest lucru până nu a ajuns aici. Iată de ce e convinsă că e inutil să atace sentința. Din punctul ei de vedere, instanțele de judecată sunt parte a unui regim autoritar, deci, nu vrea să pierdem timpul în zadar. A fost influențată și de „cazul Sențov” (regizorul de film Oleg Sențov, arestat în 2014 în Crimeea, după anexare, și condamnat la închisoare n.r.) El a atacat decizia sa de condamnare, însă instanța de apel a lăsat-o în vigoare. Astăzi el își ispășește pedeapsa în temnița din Iakutsk. Prin urmare, Nadejda a decis să nu piardă timpul în zadar”.
Europa Liberă: Dar, ați simțit că sentința este dictată de la Kremlin?
Mark Feighin: „Acest lucru este evident. Nu putem spune că am avut parte de un proces bazat pe dezbateri.”
Europa Liberă: Au refuzat să audieze martorii?
Mark Feighin: „Nu, mai rău. Au refuzat să atașeze la dosar documentele venite de la Kiev. Nu vorbim doar de expertize, dar și de mărturiile în scris ale martorilor și multe altele. În calitate de avocat am dreptul să adun diverse dovezi, iar teritoriul de unde sunt colectate acestea nu are nicio importanță. Mai ales că vorbim despre o infracțiune care a avut loc pe teritoriul altui stat. Cum altfel pot să-mi construiesc apărarea dacă nu am dreptul să adun dovezi de pe teritoriul unde a avut loc infracțiunea? E absurd! Presiunea a fost foarte mare.
Înțelegând că procesul va fi unul complicat m-am concentrat pe partea politică a acestuia, pentru că mi-am dat seama că acest aspect poate juca un rol important în eliberarea Nadejdei Savcenko. (...) Doar așa am reușit să obținem audierea lui Plotnițki, însă ședința a fost închisă (Igor Plotnițki – liderul regiunii separatiste Luhansk n.r.) De ce au decis să-l audiem cu ușile închise? E doar martorul cheie în dosar! Eu, în calitate de apărător, l-am interogat. A mințit de la primul până la ultimul cuvânt. Acest lucru era evident pentru toți.
Nu ne ajunge o emisiune întreagă pentru a vă descrie cum au fost încălcate drepturile apărării și, prin urmare, și a Nadejdei Savcenko. Se știa de la început care va fi finalul acestui caz. Dacă procesul nu ar fi fost în atenția opiniei publice internaționale nu am fi știut nimic despre soarta Nadejdei. Ar fi fost închisă acum în temnița din Iakutsk, ca și Sențov. Am fi spus: „Asta e. Încă unul a fost condamnat”. Slavă Domnului că putem discuta deschis despre acest proces. În rezultat, Obama l-a sunat pe Putin pentru a cere eliberarea Nadejdei Savcenko. Deci, să te bazezi că justiția din Federația Rusă îți va face dreptate este inutil”.
Europa Liberă: Dar ce dovezi există că Nadejda Savcenko nu a luat parte la operațiunea în urma căreia au murit cei doi jurnaliști ruși – Igor Korneliuk și Anton Voloșin?
Mark Feighin: „Deci, în perioada când s-a desfășurat urmărirea penală – între decembrie 2014 și martie 2015 – au fost obținute mai multe documente din Ucraina. Apeluri telefonice care demonstrează că Savcenko a fost capturată la ora 10:46, pe când jurnaliștii Korneliuk și Voloșin au murit în urma unui atac cu mortiere la ora 11:56. (...)
De asemenea, am obținut de la Serviciul de Securitate al Ucrainei interceptarea convorbirilor telefonice ale lui Pavel Karpov – fost colaborator al administrației prezidențiale ruse. Nu știu exact ce făcea în Luhansk, lucra în calitate de PR-ist sau consultant, dar în convorbirea pe care am obținut-o el discuta cu Valeri Bolotov, pe atunci comandantul separatiștilor din regiune, în care îi spunea că sunt interesați de Savcenko și că ar vrea să o „utilizeze” în scopuri propagandistice.
De asemenea, există și o așa numită expertiză astronomică ce analizează cum cade umbra în înregistrarea video cu capturarea Nadejdei. S-a constatat că era ora 10:40 – 10:46, plus-minus zece minute, atunci când răspundea la întrebările celui care a prins-o, unul numit Egor Ruskii. Din înregistrare se vede că era prima parte a zilei. Această expertiză a fost realizată de cercetătoarea Olga Voziakova de la Institutul Șternberg. Ea a fost la o ședință de judecată, am audiat-o în calitate de expert.
În plus, există și pilonul de pe care se presupune că Savcenko, de la o distanță de 2.5 kilometri, a coordonat focul artileriei. Nimeni nu a făcut cercetări de la fața locului. Nimeni nu a văzut-o niciodată urcând pe acest pilon. Prin urmare, acest dosar e parte a unui plan politic și propagandistic al Kremlinului. Judecata a avut doar un anume rol în acest plan”.
Europa Liberă: E adevărat că rudele jurnaliștilor Korneliuk și Voloșin nu au susținut acuzațiile aduse Nadejdei?
Mark Feighin: „Nu-i chiar așa. În proces, rudele au avut calitatea de victime. Nu toți, or, în această perioadă a murit mama lui Voloșin. Era bolnavă. Nu știu cât de mult a influențat-o moartea fiului, însă, cred că a afectat-o grav. Pot spune doar că rudele celor doi jurnaliști nu au cerut despăgubiri de la Nadejda Savcenko, cum se obișnuiește în asemenea cazuri.”
Europa Liberă: Dacă ar fi susținut acuzațiile...
Mark Feighin: „La o conferință video și-au prezentat punctul de vedere tatăl lui Korneliuk, soția acestuia și alte rude. Mi s-a părut că ei nu cred că Savcenko a avut vreun rol în moartea lui Igor. Cred că înțelegeau acest lucru. Soția unuia dintre cei doi jurnaliști era judecătoare. Bănuiesc că ea, în calitate de jurist, înțelegea cum stau lucrurile. Însă au fost influențați de agenții FSB-ului, au fost instructați ce să spună, cum să răspundă. Nu au putut declara prea multe, pur și simplu au oferit detalii despre personalitatea celor uciși. Voloșin și Korneliuk erau doi jurnaliști obișnuiți.
Altceva e că se aflau pe teritoriul nerecunoscutei Republici Luhansk în calitate de simpli cetățeni, nu ca jurnaliști. Nu aveau acreditare. Or, dacă ar fi fost acreditați, autoritățile de la Kiev nu le-ar fi permis să se afle în zona unde au decedat, tocmai, pentru că era periculos să se afle acolo. Avea loc un schimb de focuri între separatiști și forțele pro-guvernamentale. Cred că rudele celor doi jurnaliști înțeleg acest lucru și înțeleg că Savcenko nu are nicio legătură cu moartea lor”.
