Medicamentele s-au ieftinit cu până la 14%. Micşorarea preţurilor este posibilă ca urmare a modificării metodologiei de aplicare a adaosului comercial pentru preparatele farmaceutice. Cel mai mult a fost redus preţul medicamentelor scumpe. Urmează a fi extinsă și lista medicamentelor compensate, iar pentru asta vor fi alocate suplimentar 50 de milioane de lei, a declarat Europei Libere, ministra sănătății Ruxanda Glavan.
Europa Liberă: Începând cu 1 aprilie, medicamentele urmau să se ieftinească. Teoretic, ar trebui să obţineţi o îmbunătăţire a accesului, în special din punct de vedere financiar, al populaţiei la medicamente. Dar lumea, care trece pragul farmaciei, e de părere că se ieftineşte ceea ce nu prea oferă efect tratamentului.
Ruxanda Glavan: „Deja în farmacii au scăzut preţurile la medicamente. Partea bună pentru cetăţeni este că aplicarea acestui adaos comercial diferenţiat pentru diferite categorii de medicamente are loc în funcție de preţurile acestora. Adică acelea care sunt astăzi cele mai scumpe vor avea cea mai mare reducere de preţ. Şi este una din multiplele măsuri pe care urmează să le luăm pentru a îmbunătăţi accesul pacienţilor la medicamente.”
Europa Liberă: Dar farmaciile sunt interesate să vândă aceste medicamente la preţ redus? Pentru că se pierde şi din veniturile pe care le încasau.
Ruxanda Glavan: „Deci, medicamentele care se vor ieftini cel mai mult sunt cele din categoria cu preţuri mai mari. Or, acestea în principiu sunt cele care nu prea se vând în farmacii.”
Europa Liberă: Puterea de cumpărare a moldovenilor deocamdată e scăzută.
Ruxanda Glavan: „Pentru că aveau un preţ mare şi nu şi le puteau permite marea majoritate a pacienţilor. Ce ţine de întrebarea dacă au interes farmaciile sau nu? Evident, nu întotdeauna interesul comercianţilor coincide cu cel al autorităţilor şi al pacienţilor, dar există legea care este în vigoare şi noi ne îngrijim ca ea să fie implementată.”
Europa Liberă: Atunci să vă întreb dacă medicamentele mai ieftine nu sărăcesc cumva producătorii şi importatorii de medicamente? Pentru că aceştia ar putea să reproşeze, chiar să riposteze. Vă aşteptaţi la o reacţie bolnăvicioasă din partea lor?
Ruxanda Glavan: „Pentru ei nu este o noutate această lege. Sunt deja nouă luni de când ea este în vigoare, a avut loc aplicarea acestei legi în două etape. Prima a fost în luna octombrie pentru distribuitori şi atunci ne-am asigurat că a fost implementată. La modul practic această scădere nu este resimţită atât de mult de cetăţeni, pentru că totuşi a existat fluctuaţia cursului valutar. Şi cu toate acestea, estimările noastre arată că, începând de astăzi circa două mii de denumiri de medicamente se vor ieftini, o parte din ele cu până la 10%, o altă parte cu până la 14%.”
Europa Liberă: Va urma şi a doua etapă?
Ruxanda Glavan: „La prima etapă ziceam de multitudinea de măsuri pe care vrem să le implementăm pentru a asigura accesul cetăţenilor. Or, accesul la piaţa farmaceutică şi la medicamente trebuie privit prin prisma accesului economic, adică financiar şi al accesului fizic. Accesul financiar presupune schimbarea anumitor mecanisme la anumite etape, pentru ca produsul final să fie mai accesibil pacientului. Una din ele este ceea ce se întâmplă începând de astăzi, aplicarea adaosului comercial.
Al doilea pas important, pentru a-i oferi pacientului accesul la un medicament calitativ şi la un preţ rezonabil, este introducerea acestuia în lista de medicamente compensate. În 2016 ne propunem majorarea cu 50% a bugetului care va fi alocat medicamentelor compensate. În bani aceasta înseamnă plus aproximativ 140-150 de milioane de lei. Ne aşteptăm să aibă un impact major această decizie, pentru că un medicament, dacă intră în clasa compensată şi îi oferă pacientului posibilitatea să fie cumpărat la jumătate de preţ, aceasta şi înseamnă că i-am oferit un acces financiar cetăţeanului.
În plus, dacă e să vorbim de accesibilitatea fizică, toată lumea a constatat în ultimii ani că multe medicamente lipsesc de pe piaţa moldovenească. Şi aici ne-am asumat responsabilitatea să venim cu îmbunătăţiri semnificative la autorizarea şi punerea pe piaţă în Republica Moldova. Suntem pe ultima sută de metri, avem acel plan de acţiuni în piaţa medicamentelor care a fost aprobat şi discutat la nivel de guvern şi în cel mai scurt timp posibil vom elimina toate procedurile birocratice în aşa mod, încât producătorii şi distribuitorii de medicamente să aibă un acces cât mai rapid şi mai liber pe piaţa moldovenească.”
Europa Liberă: Dumneavoastră ştiţi cât de bolnavă e societatea moldavă. Aţi făcut nişte calcule cam câte persoane ar putea să beneficieze de pe urma acestei decizii guvernamentale?
Ruxanda Glavan: „Dacă vă referiţi la decizia de a lărgi lista de medicamente compensate, noi preconizăm să includem şi alte grupuri de patologii cronice. Actualmente, în primul rând, tratamentul pentru pacienţii hipertensivi este inclus în lista de medicamente compensate. Or, noi suntem la etapa de evaluare şi decizia care grupuri de medicamente şi pentru care nozologii va fi luată, probabil, la sfârşitul lunii mai, atunci când vom revizui toate categoriile de pacienţi. Ideea este că, având în vedere că toate studiile au demonstrat că există costuri exagerate inutile în sectorul spitalicesc, mă refeream la acele internări neargumentate, marea majoritate din ele erau legate de faptul că pacienţii insistau să fie internaţi, pentru că în spital primeau tratamentele gratuit. În 2016, pentru a le oferi aceleaşi tratamente gratuite sau compensate, majorăm această listă.
Pe de altă parte, ne propunem să revenim la practica bună care a existat cu aşa-numitele staţionare de zi. De fapt, este oferirea unei posibilităţi de tratament gratuit în condiţii de ambulatoriu la nivelul medicinii primare şi după care seara pacientul să plece acasă şi să revină pe parcursul întregii cure de tratament, fără a utiliza inutil resursele unui spital.”
Europa Liberă: Vă mai cer o precizare. Pe o reţea de socializare cineva se întreba dacă au fost sau nu incluse utilaje medicale în lista medicamentelor compensate?
Ruxanda Glavan: „Este una din intenţiile noastre. Şi nu ne referim neapărat la utilaje medicale, ne referim la dispozitive şi tehnologii. Şi aici vreau să vă dau un singur exemplu. În Republica Moldova există circa trei mii de pacienţi care, în urma unor intervenţii, sunt utilizatori până la finele vieţii de colostome, sunt de fapt dispozitive medicale, dar au nevoie de ele şi se ridică la costuri exagerate pentru aceşti pacienţi şi prevedem introducerea acestora pe parcursul anului 2016. Şi alte categorii care sunt dispozitive medicale, vorbim despre testele pentru glicemie, în Moldova există circa 80 de mii de pacienţi cu diabet înregistrat, există copii printre ei, care, pentru a-şi monitoriza nivelul de glicemie şi a controla şi corecta dozele de insulină, au nevoie permanent de aceste produse. Avem foarte multe sesizări de la părinţi, care, deşi salută faptul că insulinele pentru copii sunt gratuite, totuşi se plângeau pe costurile exagerate ale acestor dispozitive, accesorii. Pentru 2016 preconizăm inclusiv compensarea acestora. Încă nu suntem gata să spunem cât, vom evalua bugetele.”
Europa Liberă: Anul trecut s-a vorbit mult despre o criză financiară în domeniul sănătăţii. S-a depăşit această criză, bugetul asigurărilor în sănătate pentru acest an e mai generos?
Ruxanda Glavan: „CNAM sau fondurile de asigurări obligatorii în medicină de fapt au două surse mari de finanţare. Prima sunt acele cote procentuale, pe care le plătesc angajaţii şi angajatorii. Şi a doua sunt transferurile de la bugetul de stat pentru categoria asigurată de cetăţeni. În acest an, nu se preconizează majorarea cotei procentuale plătite de angajaţi şi angajatori, va rămâne la nivelul 9% în total – 4,5% pentru fiecare dintre părţi. Dar se estimează o creştere a volumului total al veniturilor, reieşind din creşterea bazei impozabile, totuşi salariul mediu pe ţară în acest an va fi unul mai mare şi respectiv 9% din salariile crescute înseamnă o creştere estimată la venitul fondurilor. Atunci când lucrurile nu stau foarte bine, este necesară o analiză foarte minuţioasă la modul cum au fost distribuite şi cheltuite anumite resurse.”
Europa Liberă: Da, pentru că de abuzuri financiare şi risipă de bani în sectorul sanitar s-a vorbit se vorbeşte şi probabil că se va mai vorbi şi de acum încolo.
Ruxanda Glavan: „Dar sper că se va vorbi deja şi despre resimţirea efectelor acelor mecanisme de control pe care le-am implementat din august încoace. Practic, săptămânal pe unele poziţii şi lunar pe un spectru întreg de indicatori, ţinem la control fiecare spital şi fiecare instituţie medicală.”
Europa Liberă: V-aţi referit la luna august, pentru că atunci aţi venit în fruntea ministerului?
Ruxanda Glavan: „Atunci am preluat funcţia şi am aflat de fapt că există datorii faţă de furnizori de aproape jumătate de miliard de lei. Am încheiat anul cu o datorie de circa 260 de milioane, ceea ce înseamnă că se reuşeşte, atunci când există un control. Dar scopul nostru este să automatizăm întreg procesul şi să existe mecanisme automate care ar putea preveni ulterioarele abuzuri în sistem.”
Europa Liberă: Pe parcursul anilor au fost atrase şi multe investiţii. Aveţi şi asistenţă importantă din partea donatorilor externi. Mizaţi şi în continuare pe acest ajutor din afara ţării?
Ruxanda Glavan: „Evident că da. Chiar recent am avut prima şedinţă a Consiliului donatorilor externi, parteneri care susţin sectorul sănătăţii în Republica Moldova, unde le-am prezentat proiectul reformei sectorului spitalicesc. Şi, eventual, pentru generarea unui plan de acţiuni viabil, în termeni şi cu sarcini concrete, Ministerul Sănătăţii nu are capacitatea să le exercite singur, de aceea continuăm să primim atât sprijin tehnic cât şi, eventual, asistenţa financiară.”
Europa Liberă: Dar cât de convingători rămâneţi a fi, din moment ce chiar ei ştiu că s-au făcut şi spălări de bani, au existat mişmaşuri, a fost, într-un fel, afectată imaginea?
Ruxanda Glavan: „Problema credibilităţii autorităţilor din sănătate, evident, rămâne a fi una importantă, mai ales după ce am văzut cu toţii în aprilie 2015 că au fost date în vileag unele dintre schemele folosite în sănătate.”
Europa Liberă: Date în vileag, dar fără finalitate.
Ruxanda Glavan: „Aici, probabil, trebuie să-şi spună cuvântul organele care sunt responsabile la această etapă.”
Europa Liberă: Dar donatorii nu au fost demotivaţi?
Ruxanda Glavan: „Vreau să vă spun că noi avem o discuţie foarte bună la această întâlnire. Ei văd şi simt şi schimbarea de abordări, şi schimbarea de atitudini. În plus, întotdeauna am susţinut mecanismele transparente şi voi sprijini tot ce înseamnă includerea grupurilor de lucru mari largi, nu decizii luate de una-două persoane în anumite birouri, dar toate deciziile să fie transparente, incluse cât mai multe persoane responsabile din rândul donatorilor externi, pentru a evita orice suspiciune.”
Europa Liberă: Dar puteţi spune aici, la microfonul Europei Libere, că chiar se ia de pe umerii pacienţilor această povară de a avea grijă de sănătate şi a merge încrezători, cu curaj în instituţiile sanitare, la doctori? Pentru că ştiţi că au ezitat foarte multe persoane să ajungă la spital, luând decizia mai degrabă să moară cu zile acasă.
Ruxanda Glavan: „Recent am văzut statistica privind mortalitatea persoanelor în vârstă aptă de muncă, este îngrijorător, pentru că ea creşte. Credibilitatea oamenilor faţă de sistemul de sănătate, pe de o parte, dar şi nepăsarea faţă de propria sănătate, pe de altă parte, rămâne să fie o problemă. De aceea, în acest mandat ne vom concentra, pe lângă toate reformele structurale care sunt necesare pentru optimizări şi orientarea corectă a resurselor financiare, pe promovarea modului sănătos de viaţă. Este o abordare greşită, prin care credem că ani de zile ignorăm sănătatea, pe alocuri, ne mai batem joc de ea şi după care „merg o dată la medicul de familie şi prin minune devin sănătos”.
Totodată, vom încerca să lucrăm şi cu personalul din sistemul de sănătate, pentru că de multe ori factorul de bază, care îi opreşte pe oameni să meargă la medic, este atitudinea. Şi aici avem încă de lucrat. Cât ţine despre grija oamenilor faţă de propria sănătate, chiar un studiu recent a demonstrat că moldovenii sunt foarte nepăsători.”
Europa Liberă: Dar şi statul trebuie să ia această povară de pe umerii lor, ceea ce vă întrebam ceva mai devreme.
Ruxanda Glavan: „Povara de grija propriei sănătăţi nu cred că o putem lua. Dar povara financiară, cu siguranţă, da. Personal am intrat într-o farmacie şi am verificat: un medicament care ieri costa 170 de lei astăzi costă 150. Mult, puţin, dar e un pas înainte. Atunci când acest medicament va fi introdus pe lista de medicamente compensate şi pacientul, în loc de 150 de lei, va plăti 75, cu siguranţă, va avea încrederea că lucrurile în sănătate se schimbă.”
Europa Liberă: Pe cât de dezlegate vă sunt mâinile ca să faceţi adevărate reforme, care fie că produc şi această terapie de şoc, dar care până la urmă vor mulţumi atât pe cei care lucrează în domeniu, cât şi pe cei care ajung pe mâna omului în halat alb?
Ruxanda Glavan: „Toate deciziile pe care ajungeţi să le vedeţi ca proiecte de hotărâri de guvern sau, eventual, proiecte de acte de legi care ies de la Ministerul Sănătăţii, sunt dezbătute pe larg şi intens în grupuri de lucru. Şi avem grijă să existe comunicarea cu societatea civilă şi cu cei asupra cărora vor avea impact aceste schimbări. Acum există o deschidere mai mare ca niciodată din partea tuturor de a colabora, de a comunica şi de a fi constructivi. Pentru că un consens sută la sută nu poate exista niciodată. Dar faptul că oamenii sunt informaţi, se dezbat şi se spun punctele de vedere este partea bună. În rest, urmează să ajungem în curând şi în Parlament cu anumite schimbări, să vedem şi acolo cât de mult vom avea sprijinul actualei majorităţi parlamentare.”
Europa Liberă: Factorul politic nu vă încurcă, nu vă împiedică?
Ruxanda Glavan: „Factorul politic de fapt înseamnă sprijin pentru mine la această etapă.”
Europa Liberă: Au fost politizate toate funcţiile, inclusiv cele ale medicilor, şefi de spitale, opţiunile politice se fac prezente, doamnă ministră.
Ruxanda Glavan: „Să vă spun că pentru mine este într-adevăr amuzantă situaţia cât de mult a fost politizat sistemul de sănătate. Pentru că încă mai există oameni care încearcă să-mi spună că ei îşi fac treaba foarte bine, deşi rezultatele lor sunt altele şi, făcându-mi aluzie la partide sau la apartenenţe politice. Pentru mine personal nu acesta este criteriul de profesionalism şi de a lua anumite decizii vis-a-vis de viitorul şi de situaţia persoanei. De aceea, încerc să exclud orice ingerinţă a politicului în sănătate.”
Europa Liberă: Să vă mai întreb dacă Ministerul Sănătăţii poate asigura această transparenţă la capitolul licitaţii şi procurări? Pentru că sunt multe discuţii şi interpretări la fel de multe.
Ruxanda Glavan: „Atunci când am venit în funcţia de ministru, de fapt am nimerit exact în perioada când au început să se desfăşoare licitaţiile pregătite din primăvara anului 2015 şi deja şi din interiorul sistemului am putut să văd foarte multe lacune şi nereguli. Partea bună este că în mai 2016 intră în vigoare noua lege cu privire la achiziţiile publice, ceea ce ne oferă şi nouă un cadru modificat şi modernizat de a planifica achiziţiile.
Totodată, muncim la o nouă hotărâre de guvern privind achiziţiile în sănătate, care se va baza pe câteva obiective, în spitale se vor procura doar medicamente din categoria vitale, esenţiale şi necesare. Ceea ce înseamnă o listă de vreo 200 de medicamente versus 1200 cât se cumpără astăzi. Or, nu este corect să fie acest lucru, pentru că sunt abuzuri şi utilizări inutile de fonduri.
Ne propunem să clasificăm foarte clar care este nivelul de utilaje, spre exemplu, care trebuie procurat centralizat. Avem situaţii şi evidenţe clare când centre de sănătate rămân ani de zile fără cele mai elementare lucruri – electrocardiografe, cântare pentru copii – doar pentru că se tărăgănează licitaţiile la nivel central. Deci, vom încerca să punem la dispoziţie inclusiv mecanismul achiziţiilor acord-cadru pentru trei-patru ani, pentru a asigura pentru toată lumea previzibilitate în preţ, în furnizori, spitalele să fie liniştite că vor avea furnizori şi furnizorii de medicamente să aibă o previzibilitate pentru o perioadă înainte.”
Europa Liberă: Sistemul de sănătate se ţine pe lucrătorii medicali, pe cadrele medicale care sunt devotate sistemului şi chiar mulţi dintre ei fac un sacrificiu. Aţi anunţat şi majorări modeste de salarii. Puteţi să faceţi mai mult decât s-a făcut până acum?
Ruxanda Glavan: „Acel regulament despre care vă spuneam că am lucrat la el din toamna anului trecut este gata. Impedimentul pentru a-l promova astăzi este aprobarea legii fondurilor. Imediat după aceasta el va fi aprobat şi, probabil, de la 1 iulie sperăm să fie în vigoare. Aceasta înseamnă că medicii vor câştiga din start cu circa 20% în mediu. Cei care au salariu mai mare astăzi vor câştiga 8-10%, tinerii specialişti vor avea practic o dublare de salariu. Evident că nu reuşim din prima şi dintr-un singur pas să rezolvăm toate problemele de sănătate, dar oferim această creştere, plus un mecanism suplimentar de câştig corect, cinstit al unei sume de bani importante, până la 50% din salariu prin plata indicatorilor de performanţă.
Pentru mine oricare investiţii în tehnologii sau în condiţii hoteliere este inutilă, dacă nu există o abordare diferită faţă de resursele umane. Recent am aprobat în guvern Strategia privind dezvoltarea resurselor umane, care are multe componente, dar vom ţine neapărat să punem în aplicare tot ce înseamnă motivaţie – un salariu mai bun pentru ei, alte mecanisme de reţinere a tinerilor specialişti în sistem, posibilităţi de evoluare pe plan profesional, utilizarea capacităţilor şi tehnologiilor moderne pentru creşterea profesională, dar şi acces transparent la locurile de muncă şi promovarea pe criterii de profesionalism.”
