Linkuri accesibilitate

La moartea lui Hans-Dietrich Genscher (1927-2016)


Hans-Dietrich Genscher pe balconul ambasadei germane de la Pragaîn 2014
Hans-Dietrich Genscher pe balconul ambasadei germane de la Pragaîn 2014

Fostul ministru federal de externe a fost unul dintre arhitecţii integrării europene.

„Am venit la dumneavoastră ca să vă anunţ că plecarea dumneavoastră a fost astăzi ... [aprobată]”. Anunţul făcut de Hans-Dietrich Genscher, pe data de 30 septembrie 1989, de pe balconul ambasadei vest-germane din Praga, a intrat în istorie. În urma unor negocieri complicate cu regimul din Berlinul de est, Genscher a reuşit să dezamorseze tensiunile ivite în urma crizei refugiaţilor est-germani care se aflau pe terenul ambasadei şi care doreau să plece în Germania federală. A fost momentul de vîrf al carierei fostului ministru de externe care a murit astăzi în vîrstă de 89 de ani.

În noiembrie 1990 tostînd cu Helmuth Koh, cancelarul german și cu președintele rus Mihail Gorbaciov
În noiembrie 1990 tostînd cu Helmuth Koh, cancelarul german și cu președintele rus Mihail Gorbaciov

Ştirea morţii neaşteptate a lui Genscher s-a difuzat astăzi după ora 12, cînd la Berlin se desfăşura conferinţa de presă a guvernului. Purtătorul de cuvînt l-a omagiat spontan pe regretatul politician, calificîndu-l drept un „însemnat om de stat” care a influenţat într-un mod decisiv „destinele Germaniei”. Exprimîndu-şi regretul, preşedintele partidului liberal (FDP), Christian Lindner, scria pe Twitter, Genscher „a fost un mare european” care „a făcut istorie” şi „a dat Germaniei o formă”. „Îi datorăm multe. Durerea noastră este imensă.”

Fostul şef al diplomaţiei şi lider al Partidului Liberal a fost un simbol al unificării celor două Germanii. Rolul său la procesul de unificare este similar cu cel al ex-cancelarului Helmut Kohl. Acordul 2+4, semnat de către reprezentanţii celor două Germanii şi cei ai puterilor aliate, Statele Unite, Uniunea Sovietică, Anglia şi Franţa, constituie baza reunificării din octombrie 1990. Tot Genscher este cel care a pus la punct Tratatul de frontieră polono-german (prin care Germania recunoştea că nu are niciun fel de pretenţii teritoriale faţă de ţara vecină) şi Acordul de cooperare germano-sovietică.

Genscher niciodată nu a neglijat partea răsăriteană a continentului şi nu a uitat că, în 1952, s-a decis să părăsească partea de est a Germaniei şi să se stabilească în partea occidentală.

În 1979 la București (Fototeca online a comunismului românesc)
În 1979 la București (Fototeca online a comunismului românesc)

Între 1974 şi 1992, deci timp de 18 ani, Genscher a fost şeful diplomaţiei. În linii esenţiale, el a continuat aşa numita Ostpolitik, iniţiată de cancelarul social-democrat Willy Brandt, fiind un adept al politicii de „schimbare prin apropiere”. Astfel, Genscher a încercat să flexibilizeze şi cursul rigid al lui Nicolae Ceauşescu care susţinea că în România se respectă drepturile omului.

Dacă în România Genscher nu a avut niciodată ocazia să contacteze pe vreun opozant al regimului, în Polonia, de pildă, s-a întîlnit, în 1988, cu liderul sindicatului Solidarność, Lech Wałęsa, căruia i-a promis că-l va sprijini.

Încheiem cu un din numeroasele declaraţii care au fost date publicităţii în cursul după amiezii. Ea aparţine actualului ministru german de externe, Frank-Walter Steinmeier, care a spus despre predecesorul său: „Astăzi ne-a părăsit un mare politician şi un mare european”.

XS
SM
MD
LG