Cu peste 200 de mii de refugiați, landul Renania de Nord- Westfalia este una dintre zonele germane care a preluat cel mai serios povara valurilor migratorii din ultimul an. Autoritățile fa eforturi pentru acomodarea acestora, dar acest lucru nu a putut preveni evenimentele care au avut loc la începutul acestui an, când circa o mie de refugiați africani și arabi au agresat sexual și jefuit zeci de femei. Nemultumiri față politica prea îngăduitoare față de refugiați existau deja inainte de atacurile de Anul Nou. Actuala primăriță, Henriette Reker, a fost, de altfel, victimă a unui atentat, chiar in timpul campaniei electorale, in octombrie anul trecut. Însă, spune Thorsten Klute, secretar de stat în Ministerul Muncii, eforturile de integrare continuă, iar evenimente tragice ca cele de la Bruxelles nu au nici o legătură cu refugiații.
Europa Liberă: Domnule ministru, cum decurge integrarea refugiaților în Landul Renania de Nord Westfalia?
Thorsten Klute: „Funcționează cu turație crescută. În Renania de Nord-Westfalia trăiesc în jur de 18 de milioane de locuitori. Anul trecut am preluat peste 200.000 de refugiați. Procesul de integrare a acestor oameni are loc în școli, gradinițe, pe piața muncii. Instituțional suntem pregătiți. Nu trebuie să redescoperim roata, căci avem experiență în acest domeniu. Însă trebuie să întărim această roată. Refugiații pe care îi găzduim sunt barbați tineri ai căror soții și copii se află în alte țări, iar acum încercăm să reîntregim aceste familii. Avem însă și familii care s-au refugiat. Trebuie să admitem însă că, în principal, tânăra generație este cea care a ales acest drum.”
Europa Liberă: Ați verificat identitatea acestor oameni?
Thorsten Klute: „De aceasta se ocupă Oficiul federal pentru migrație. Germania este un stat federal și întrega activitate privind azilul cade in responsabilitatea structurilor federale. Există dificultăți în procesul de verificare a cererilor de azil. Când atât de mulți oameni depun cereri de azi într-un interval atât de scurt, atunci este dificil ca lucrurile să decurgă ușor, mai ales că nu avem suficient personal pentru acest lucru. ”
Europa Liberă: Cât de mult pot rămâne refugiații în Germania și ce condiții trebuie să îndeplinească?
Thorsten Klute: „Depinde de la un caz la altul. Când se constată că persoanele au drept la azil ele pot rămâne o anumită perioadă de timp aici, deocamdată doi ani. In acest timp se urmărește cum evoluează situația în țara de proveniență. Cine nu are drept la azil, este obligat să părăsească Germania, de indată ce procesul de evaluare a dreptului la azil se incheie.”
Europa Liberă: După atacurile de la Paris și, iată, acum la Bruxelles, s-a instalat în rândul populației frica. Oamenii așteaptă de la autorități măsuri ferme de securitate. Mulți se tem că este doar o chestiune de timp până când vom vedea și in Germania atacuri ca cele de la Bruxelles și Paris. Cum se pregătesc autoritățile germane?
Thorsten Klute: „Atacurile de la Paris si, iată, cele de la Bruxelles sunt atacuri asupra Europei, a Uniunii Europene, asupra valorilor noastre. Democrația este și trebuie să fie mai puternică decât teroarea. Nu trebuie să renunțăm. Dacă există o teamă că între refugiați se ascund și teroriști, trebuie să spunem clar că cei care au ajuns la noi tocmai de teroare au fugit!”
Europa Liberă: Cum puteți verifica, dovedi acest lucru?
Thorsten Klute: „Sigur, suntem conștienți că printre cei peste un milion de oameni sunt și unii care vor doar să profite de sistemul social de aici. Am înțeles, după evenimentele din gara din Koeln, de la sfârșitul anului trecut, că printre refugiați sunt și infractori. Iar în astfel de cazuri justiția trebuie să își facă treaba. Eu sunt insă convins că dacă teroriștii vor să vină în Europa o fac pe alte căi. Ruta Balcanică sau altele sunt prea anevoioase pentru teroriști. Din păcate, iată, constatăm că au la dispoziție alte modalități să comită atentate. Atentatele de la Bruxelles, de ieri, arată că nu putem menține o siguranță absolută. De aceea, structurile de securitate trebuie să functioneze eficient și rapid.”
Europa Liberă: Este politica ușilor deschise un capitol închis pentru Germania?
Thorsten Klute: „Europa trebuie să își protejeze granița externă. Este important. De acum încolo vom consolida granițele mult mai bine. În paralel, trebuie ca situatia din țările de origine ale migranților să se îmbunătățească. Vedeți, mă doare să aud că în unele tabere de refugiați ale Inaltului Comisariat ONU pentru refugiați nu exista suficiente provizii pentru a le oferi migrantilor trei mese pe zi. Așadar, situatia din țările de origine trebuie să se imbunătățească pentru ca acesti oameni sa poată pleca acasa. La nivel european s-au incheiat si o serie de intelegeri pe această temă. Și, desigur, trebuie să consolidăm controlul granițelor. Cei care au dreptul pot primi in continuare azil.”
Europa Liberă: Domnule Klute, dar mulți refugiati speră că pot rămâne aici. Daca o vor face, vor trebui sa lucreze, sa isi găsească slujbe. Credeti ca poate fi de succes integrarea refugiaților pe piața muncii intr-o tară a inaltelor tehnologii ca Germania?
Thorsten Klute: „În anumite regiuni germane există o nevoie de forță de muncă. Pe de altă parte, există puține slujbe in Germania unde sa nu fie nevoie sa vorbesti bine limba. Ca atare, nivelul cunostintelor de limba germana este esential pentru integrarea pe piata muncii. In jur de 10% dintre refugiati au calificari care sunt cautate pe piața muncii. Dacă învață limba germană, isi pot gasi usor locuri de muncă. Alti 40-50% au oarece calificări dar trebuie sa se specializeze ca sa se poate integra. Acestora le vor trebui trei pana la cinci ani ca să isi găsescă ceva de lucru, chiar daca vor invata limba germană. Așadar, toate situația aceasta trebuie privită cu mult realism.”
