Presa de la Chişinău tratează astăzi cu maximă atenţie o investigaţie a jurnaliștilor de la pe The Black Sea (theblacksea.eu) ce descoperă legătura între firma prin care Republica Moldova primeşte curent din Transnistria şi cele implicate în furtul miliardului. Preţioasa informaţie e că „Energokapital” din Tiraspol, un intermediar obscur din Transnistria cu care autorităţile de la Chişinău au prelungit contractul de achiziţie a energiei electrice, aparţine unor firme off-shore care au fost implicate în jaful din sistemul bancar al RM. Descoperirea „Ziarului Naţional” deja este că Marios Papantoniou, despre care jurnaliștii de la „The Black Sea” au scris că ar fi fondatorul companiei Fortuna United Ltd, cea care, potrivit raportului Kroll, a fost principala firmă implicată în furtul miliardului din cele trei bănci, figurează în calitate de fondator și al mai multor off-shore-uri implicate în așa-zisa „spălătorie rusească”. „Fortuna United Ltd” este, potrivit jurnaliștilor din UE, și beneficiara transferului de circa 825 de milioane de euro din Banca Socială, dar și a companiei Energy Assets Development, fondatoare a companiei Ornamental Art Limited, care, la rândul său, este fondatoare a companiei „Energokapital”, intermediarul prin care R. Moldova procură energie electrică de la Centrala de la Cuciurgan.
Atenţia presei este la fel de concentrată astăzi şi pe un interviu al portalului Anticorupţie.md cu Ambasadorul UE în RM, Pirkka Tapiola, în care apare explicit opinia dânsului despre decizia Curţii Constituţionale să se revină la alegerea şefului statului prin vot direct. „Prima întrebare care vine în gând oamenilor, iar noi, diplomații acreditați aici, nu suntem o excepție, este: „Ce se ascunde în spatele acestei decizii?” sau „Cine stă în spatele acestei decizii?”. În acest context, oamenii vor să știe dacă Constituția este folosită în scopuri tactice sau asigură niște reguli de bază ale jocului în viața politică. După o astfel de decizie, dacă apar astfel de întrebări, cred că este foarte important pentru actorii politici să se privească în oglindă și să se întrebe: „Cum am ajuns în această situație?” și „Cum ieșim din această situație?!” a comentat ambasadorul UE.
Președintele Curții Constituționale, Alexandru Tănase, apare şi el cu mai multe explicaţii pe marginea deciziei respective într-un interviu la Agenția IPN. Republica Moldova va rămâne o republică parlamentară, doar că președintele va fi ales de întreg poporul, spune Tănase, potrivit căruia astfel de modele de guvernare există în mai multe țări, inclusiv în Cehia, Lituania, Turcia și Finlanda. „[…] Dincolo de discuţiile academice privind denumirea regimului politic, precizez că hotărârea CC nu atinge nici o atribuţie a Președintelui. Mai mult ca atât, este valabilă o amplă jurisprudenţă a CCM prin care rolul Preşedintelui este ponderat şi adaptat regimului parlamentar”, a spus președintele CC. Referindu-se la efectele deciziei CC din 4 martie, Alexandru Tănase a declarat că va fi „evitat definitiv orice blocaj instituţional pe motivul nealegerii Preşedintelui.” „[…] Preşedintele nu va mai fi obiectul unor înţelegeri şi târguri obscure, ci va fi emanaţia poporului, care este suveranul puterii de stat. Nu vom mai asista la aranjamente de culise pentru acumularea voturilor necesare alegerii şefului statului, deoarece este mult mai complicat să corupi un întreg popor, decât anumite persoane în parte”, a spus Alexandru Tănase, precizând că viitorul președinte va avea „alt nivel de legitimitate.”
Într-un articol publicat pe portalul de expresie rusă „NewsMaker.md”, jurnaliștii încearcă să limpezească lucrurile privind perioada în care vor fi organizate alegerile prezidențiale, în condițiile în care hotărârea Curții Constituționale (CC) nu stipulează acest fapt. Portalul citează mai mulți politicieni și experți, opiniile cărora s-au împărțit la acest subiect: unii fiind de părerea că alegerile vor avea loc în primăvara-vara acestui an, alții – la toamnă. Fostul președinte al CC, Nicolae Osmochescu, consideră că alegerile ar urma să fie organizate la mijlocul verii, iar șeful Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, a declarat că data desfășurării alegerilor vor fi fixate de Parlament, totodată menționând că este ireal ca alegerile prezidențiale să fie organizate în primăvara-vara acestui an, întrucât trebuie operate modificări de ordin legislativ ce derivă din decizia CC din 4 martie a.c. cu privire la alegerea șefului statului cu votul direct al cetățenilor.
Un editorial pe tema viitorului scrutin prezidențial semnează Silviu Tănase în Timpul, remarcând că eventuala victorie a lui Igor Dodon „ar fi un eșec mic, în comparație cu înfrângerea românilor, cu viziuni unioniste, în fața fricii.” În opinia editorialistului, ideea, că o eventuală candidatură unionistă ar avantaja forțele pro-ruse, este în realitate o capitulare necondiționată în fața fricii și renunțarea la tot ce s-a obținut cu greu până acum. „[…] Acum, când salariul minim în România este peste 6000 de lei moldovenești, iar cetățenii noștri pleacă cu miile din Rusia la muncă în Europa, este o greșeală ca tematica Unirii să nu fie o temă de top în campanie și să aibă un candidat demn”, notează Silviu Tănase. Autorul editorialului crede că lipsa unui candidat puternic din partea segmentului unionist va duce inevitabil la migrarea acestui electorat spre un candidat mai „neutru”, care nu va genera decât noi dezamăgiri. Silviu Tănase acordă spațiu larg în editorial lui Igor Dodon (PSRM) ca unuia dintre favoriții cursei prezidențiale, menționând că o eventuală victorie a lui Dodon, l-ar găsi într-o izolare internă și externă totală. Atât UE, cât și Ucraina ar îngheța relațiile cu pro-moscovitul Dodon și nu este exclus să fie anulat pentru moldoveni regimul liberalizat de vize în spațiul UE, este de părere Silviu Tănase.
Într-un interviu pentru ziarul de expresie rusă „Moldavskie vedomosti”, politologul Bogdan Țârdea, deputat PSRM, nu exclude că PDM ar fi folosit PCRM pentru a prezenta inițiativa de demitere a lui Anatol Șalaru, ministrul Apărării. Scopul moțiunii de cenzură, spune politologul, a fost să-l sperie pe Șalaru și anume din acest considerent deputatul democrat Dumitru Diacov a avut un discurs acuzator la adresa ministrului, menționând că acesta compromite relațiile RM cu Rusia. În acest context, Bogdan Țârdea observă că autoritățile de la Chișinău încearcă în prezent să deblocheze restricțiile ce țin de accesul producătorilor autohtoni pe piața rusă. Prin moțiunea de cenzură ar fi fost transmis un semnal Rusiei că Șalaru a fost „strunit”, este de părere politologul, care observă că la votul din Parlament a asistat și ambasadorul român, care denotă dorința acestui de a-și salva protejatul.
Comentatorul politic Nicolae Negru constată într-un editorial publicat în „Ziarul Național” că „Dodon merge pe urmele lui Voronin”, referindu-se la ultimele declarații proeuropene ale lui Igor Dodon. Nicolae Negru observă că gestul lui Dodon este un viraj ideologic asemănător cu al lui Voronin, din 2014, când liderul comunist i-a șocat în egală măsură pe susținătorii și pe adversarii săi politici, spunând că RM nu se poate integra într-o Uniune Eurasiatică inexistentă și că instituțiile statului moldav trebuie reconstruite după calapod european. La timpul respectiv, remarcă Nicole Negru, gestul lui Voronin a fost pus de către tovarășii săi mai radicali pe seama unei înțelegeri secrete cu Plahotniuc, iar acum, dacă e să credem lui Renato Usatâi, recent, și Dodon și Plahotniuc s-ar fi întâlnit în Cipru.
Ex-premierul Ion Sturza a scris pe pagina sa de Facebook, cu referire la cele 400 000 de semnături strânse de Platforma DA și depuse la 14 martie la Comisia Electorală Centrală (CEC), că „acest rezultat remarcabil, combinat cu protestele în masă din ultimul an, merită să fie apreciate, indiferent de opțiunile noastre politice.” Acestea, în opinia fostului premier, „au fisurat sistemul” și „Moldova nu va mai fi la fel...” Ion Sturza menționează că reușita Platformei DA este „un exemplu că se poate” și că „moldovenii optează masiv pentru schimbare.”
