Linkuri accesibilitate

E de un „ridicol absolut” decizia Curții Constituționale a R. Moldova să se revină la alegerea prin vot direct a președintelui”


Adevărul” publică în ediția centrală on-line o analiză despre consecințele pe care le-ar putea avea decizia Curții Constituționale a Republicii Moldova să se revină la alegerea prin vot direct a șefului statului.

Ziarul a luat în considerare opiniile pro- și contra- exprimate atât în mediile politice, cât și în cele de expertiză de peste Prut. Consens ar fi doar pe ideea că decizia Curții „evită cel puţin pentru moment intrarea Republicii Moldova într-o nouă criză politică prelungită şi declanşarea unor alegeri legislative anticipate”, știut fiind că „era aproape imposibilă coagularea unei majorităţi de 3/5” pentru un vot în Parlament. Obiecțiile vin mai ales din partea politicienilor, care consideră că electoratul din Moldova poate fi ușor manipulat. Este citat doar Renato Usatîi, care nu va putea intra în cursa prezidențială pentru că nu are încă 40 de ani, așa cum prevede noua – de fapt – vechea reglementare.

Tot în Adevărul”, dar la secțiunea de bloguri, Răzvan Voncu consideră decizia Curții Constituționale poate fi socotită de „un ridicol absolut”. În ce situație se găsesc acum președinții aleși de Parlament după 2000? Sunt nelegitimi? Dar deciziile luate de ei? Deocamdată, scrie comentatorul, ”(avem) dovada elocventă că, atunci când au creat osatura Moldovei independente, părinţii întemeietori au făcut tot ce le-a stat în puteri să creeze un stat care să nu semene cu nici unul cunoscut în lumea civilizată. Şi mai ales să nu semene cu (România). Căci toată constituţia Moldovei e o colecţie de asemenea perle, de la structura administrativă (desuetă, birocratică şi bugetivoră) la limba moldovenească (neatestată de niciun atlas lingvistic, cu excepţia celor redactate în Piaţa Lubianka) şi de la autonomia Găgăuziei la neutralitate”. Constituția va rămâne însă mult și bine așa, crede Voncu. Țara are ”20% rusofoni radicalizaţi de ofensiva mondială a Rusiei şi (o) majoritate a populaţiei înnebunită de sărăcie, (deci) şansele de a obţine 51% la un eventual referendum de modificare a Constituţiei sunt nule”. Concluzia: ”Republica Moldova încearcă (...) să iasă din criza în care au adus-o compromisurile făcând compromisuri şi mai mari”.

Andrei Pleșu scrie în Adevărul” despre discursurile sterile din Uniunea Europeană, tot mai departe de a rezolva problema majoră a refugiaților. ”Avem, pe de o parte, vocea conservatorilor preocupaţi de puritatea etnică şi culturală a bătrânului nostru continent şi, pe de altă parte, vocea oamenilor cumsecade şi grijulii, preocupaţi de soarta aproapelui aflat în necaz”, scrie Pleșu. În ambele atitudini ar exista o doză importantă de ”ipocrizie lucrativă”, de ”retorică superficială”, de lipsă de reflecție autentică. Comentatorul etalează situația cam fără ieșire: ”Da, Europa nu poate fi azil planetar, dar nici nu poate asista inertă la o catastrofă de proporţii. Nu ne putem preface că nu ne interesează, nu putem mima absenţa. Da, Uniunea Europeană a adoptat, necugetat, o seamă de măsuri pripite, fără să calculeze riguros consecinţele, fără să-şi evalueze ferm potenţialul”. Cum nu se întrevede o cale de rezolvare, Andrei Pleșu își enunță o mirare: de ce nu se implică Islamul adevărat, care nu are nicio legătură cu terorismul? În fond, ”Europa poate – şi trebuie – să ajute, dar nu se poate substitui lumii arabe. E imposibil şi nesănătos”.

XS
SM
MD
LG