Autoritățile moldovene ar urma să pună în aplicare, într-un termen restrâns, standardele spațiului Schengen de organizare a managementului integrat al frontierei. Pentru asta, însă, Politia de Frontieră are nevoie de suport bugetar și de sprijinul partenerilor strategici, a declarat Europei Libere șeful Poliției de Frontieră, Dorin Purice.
Europa Liberă: Despre trafic, contrabandă, migrație ilegală, mai nou și terorism se discută la modul serios. Scapă societatea de aceste metehne? E greu să depui efort, ca să anihilezi toate aceste fenomene?
Dorin Purice: „Aceste fenomene au tendința de a se dezvolta în continuare, atâta timp cât nivelul de viață al cetățenilor este destul de jos și fiecare caută să își refacă cumva bugetul. Și nu toți găsesc soluțiile tocmai optime și legale pentru acest lucru. Mai recurg și la unele chestii ilegale. V-ați referit la contrabanda cu țigări, cu băuturi alcoolice, cu alcool etilic și alte produse...”
Europa Liberă: Despre această contrabandă cu țigări, cu spirt se zice că ar fi o lume paralelă de business, cu efecte nefaste extrem de grave pentru economia națională.
Dorin Purice: „Așa este. Numai că ar trebui să menționez că acest fenomen este în permanentă scădere. Dacă anul trecut am avut mai multe cauze penale pornite, spre exemplu, pe contrabanda cu țigări, acum ei s-au reprofilat și încearcă cu tot dinadinsul să schimbe cantitatea țigărilor trecute ilegal, în așa fel încât să nu depășească o sumă mai mare de 50 de mii de lei. Și dacă nu depășesc suma, sunt supuși doar unei răspunderi administrative conform Codului Contravențional...”
Europa Liberă: Pedeapsă blândă, așa se zice.
Dorin Purice: „…și nu pedepsei penale care ar fi pentru o partidă de țigări care este mai mare de 50 de mii de lei. Dar totuși eforturile pe care le-am depus noi în acest domeniu au adus rezultate. Toți indicatorii de performanță, inclusiv în prevenirea și combaterea contrabandei, au crescut. Capacitatea de prevenire și de combatere a acestui fenomen a crescut.”
Europa Liberă: Unde e mai simțitor prezentă această contrabandă: la hotarul de Vest sau la cel de Est? Cu țigări pare-se că la frontiera moldo-română.
Dorin Purice: „Dacă ne referim la contrabanda cu țigări, clar că este orientată mai mult spre frontiera de vest, țigările fiind căutate foarte mult în țările vest-europene, având un preț mult mai mare decât în Republica Moldova. Un fenomen care vorbește grăitor despre aceea că noi suntem eficienți în acest domeniu este și faptul că cunoaștem că acest fenomen deja se redirecționează pe alte segmente de frontieră. Spre exemplu, țigările contrafăcute, care își au originea în zona necontrolată de noi, zona transnistreană, precum și țigările legale sau oficiale care sunt vândute pe piața Ucrainei nu mai nimeresc pe teritoriul nostru, ci se orientează spre frontiera româno-ucraineană, unde cred eu că o penetrează mult mai ușor și evită să utilizeze pentru tranzit teritoriul Republicii Moldova. Pentru noi este un semn de calitate fiindcă reorientarea fluxului ilegal de mărfuri spre alte segmente de frontieră decât ale noastre vorbește despre faptul că totuși noi am pus niște poziții foarte dure și cel puțin putem controla acest fenomen.”
Europa Liberă: Așa se zice: când statul este puternic și ia măsuri, scade contrabanda. Ce măsuri concrete ați întreprins?
Dorin Purice: „În general, securitatea frontierelor ar trebui să fie preocuparea numărul unu a statului, dar, iarăși, gradul de securitate a frontierei este direct proporțional cu investițiile pe care le face statul în acest domeniu.”
Europa Liberă: Ținând cont de sărăcia Republicii Moldova, bani pe interior mai puțin se găsesc și se pare că ajutorul cel mai mare vine din Occident pentru a securiza frontiera.
Dorin Purice: „Absolut corect. Noi am fost instituția care a știut să valorifice toată asistența externă la gradul cel mai mare.”
Europa Liberă: Dar la cât se cifrează această asistență?
Dorin Purice: „În ultimii trei ani este de peste 50 de milioane de euro, bani valorificați pentru modernizarea frontierelor. Numai că această asistență externă, care este pusă la dispoziție de către partenerii noștri strategici, este, în mare măsură, orientată spre echipamente speciale, traininguri, acțiuni comune, dar mai puțin este orientată, de exemplu, spre modernizarea infrastructurii. Și mă refer acum la infrastructura punctelor de trecere sau la infrastructura sectoarelor de poliție de frontieră.”
Europa Liberă: Această infrastructură mai rămâne a fi cu iz sovietic.
Dorin Purice: „Cu un mare iz sovietic. Noi am reușit să renovăm și să construim din temelie câteva sectoare de poliție de frontieră. Ele acum chiar arată ca niște sectoare în stil european, însă din cauza unui buget auster, din cauza reducerii costurilor pentru reconstrucţii capitale, din păcate, nu putem să mergem peste tot cu renovări şi reconstrucţii. Aşa cum spuneţi dumneavoastră, unele sectoare provin încă din timpul sovietic. Este o infrastructură veche, unele au fost întemeiate în locul unor şcoli, grădiniţe, chiar şi brigăzi de tractoare. Acolo mai avem de lucrat, mai avem de tras și apeducte, gazificare şi multe alte chestiuni. Dar sigur că, având un buget auster, ne este greu să schimbăm la faţă toată infrastructura poliţiei de frontieră într-un singur an.”
Europa Liberă: Dacă în bugetul instituţiei s-ar vărsa măcar puţin din ceea ce reuşiţi să contracaraţi la hotar, aţi putea să folosiţi aceşti bani şi pentru îmbunătăţirea, modernizarea acestei infrastructuri.
Dorin Purice: „Dacă aceasta ne-ar permite legislaţia, vă asigur că lucrurile s-ar mişca mai bine.”
Europa Liberă: Dar, a propos, ce faceţi cu cantităţile mari de spirt, cu aceste capturi record de ţigări?
Dorin Purice: „Toate reţinerile pe care le facem noi, pentru o perioadă de timp, sunt ca şi corpuri delicte pe cauzele penale administrate de noi, după care, după finisarea cauzei penale, asupra lor se pronunţă fiscul. Unele bunuri sunt comercializate, altele sunt distruse, în funcţie de caracterul bunurilor.”
Europa Liberă: Distrugeţi drogurile şi lăsaţi ţigările şi alte mărfuri?
Dorin Purice: „Da.”
Europa Liberă: Astăzi suntem în 1 martie 2016. Cât de sigură este frontiera ţării, ţinând cont de creşterea şi a acestor fluxuri de migraţie despre care se vorbeşte, despre traficul de persoane, despre această contrabandă?
Dorin Purice: „Gradul de securitate al frontierei la moment este unul destul de avansat. S-a investit mult în resursa umană, avem doar profesionişti, demult nu mai avem serviciul în termen. Plus că în acest sistem intră şi acele echipamente noi despre care am vorbit anterior, în care s-au investit milioane, echipamente performante, dar şi proceduri moderne de administrare a frontierelor. Şi aici mă refer la cele mai bune practici europene în domeniul contracarării, prevenirii infracţionalităţii transfrontaliere, dar şi supravegherea frontierei, şi controlul la frontieră. Toate, una peste alta, îmi permit să spun că frontiera este sigură. Mai mult ca atât, analizez cu atenţie situaţia operativă în fiecare 24 de ore, iar atunci când înveţi să citeşti printre rânduri, poţi vedea anumite trenduri în creştere, în descreştere. Aş putea să vă spun că chiar nu avem motiv pentru îngrijorare. Iar securitatea ţării depinde de foarte mulţi factori. Sunt factori externi, sunt factori interni. Acei externi ţin de fluxul migraţional care este aproape necontrolat în ţările Europei de Vest şi noi, spre fericire, nu ne aflăm tocmai pe itinerarul principal.”
Europa Liberă: Despre migranţi ilegali se vorbeşte şi în Republica Moldova, pentru că fie teritoriul este traversat în tranzit, fie că unii chiar se opresc aici.
Dorin Purice: „Absolut. Nu am spus în niciun caz că nu există fenomenul migraţiei. El există, dar nu există în aşa proporţii cum le urmărim noi în ţările Uniunii Europene. Noi muncim în acest domeniu. Și am anihilat în ultimii ani câteva formaţiuni criminale care se ocupau de organizarea migraţiei ilegale, oamenii au fost deferiţi justiţiei. Adică lucrul în acest domeniu se duce. În afară de aceasta, pe lângă contracarare, pe lângă prevenirea migraţiei, angajaţii noştri ar trebui să fie preocupaţi şi să cunoască care este tratamentul migranţilor cu respectarea tuturor libertăţilor, drepturilor fundamentale ale omului, să prevină tortura, să prevină abordări inumane în privinţa persoanelor şi multe alte chestiuni asupra cărora am muncit mult şi angajaţii au fost instruiţi.”
Europa Liberă: Dar tentative de terorism au avut loc pe teritoriul Republicii Moldova, la hotarul ţării?
Dorin Purice: „Nu. Dacă ne referim la hotarele ţării, tentative de terorism, extremism până în prezent nu au fost înregistrate.”
Europa Liberă: Şi totuşi, ţinând cont că există şi această regiune secesionistă Transnistria, ţinând cont şi de faptul că acest perimetru transnistrean la hotarul moldo-ucrainean deocamdată nu este în gestionarea dumneavoastră, există risc, există pericol. Cum protejaţi statul Republica Moldova de potenţiali infractori?
Dorin Purice: „Aveţi perfectă dreptate, regimul secesionist din stânga Nistrului ne provoacă anumite probleme. Este o zonă instabilă, este o sursă de pericol iminent. Eu aş putea menţiona următoarele, dacă am vorbit despre gradul securităţii cu referire la această zonă, este o securitate relativă. De ce spun aşa? Fiindcă, din câte cunosc eu şi din câte discut cu omologul meu din Ucraina şi din câte cunoaştem noi din activitatea lor, acel segment central al frontierei, aşa îl numim noi, este destul de bine monitorizat acum de omologii noştri ucraineni. Și ei pun mare accent pe această parte a frontierei. Iar noi, ca să facem lucrurile să meargă mai uşor, pe data de 4 noiembrie anul trecut am semnat două documente de o importanţă majoră. Este vorba de Protocolul cu privire la controlul comun în punctul de trecere şi control Cuciurgan-Pervomaisk, acolo unde şi vama din Republica Moldova, serviciul vamal, dar şi Poliţia de Frontieră urmează să se instaleze pe teritoriul Ucrainei şi să participe la un control comun.”
Europa Liberă: Când se va întâmpla acest lucru?
Dorin Purice: „Acest lucru ar trebui să se întâmple până în noiembrie anul curent. Şi aici sunt foarte multe de pus la punct, foarte multe de organizat. În primul rând, este vorba de legislaţia care se aplică pe teritoriul altui stat, este vorba de faptul cum vom proceda noi cu persoanele care vor fi reţinute sau cărora nu li se acorda dreptul la trecerea frontierei, persoanele căutate internaţional. Sunt foarte multe chestiuni de rezolvat, dar, luând în consideraţie faptul că acel punct de trecere Cuciurgan-Pervomaisk, el fiind unul dintre cele mai aglomerate sau solicitate puncte, cele mai mari puncte de trecere, pentru noi deja este o victorie că totuşi am putut semna acest document. Acum urmează să-l punem în aplicare. Iar dacă vom aplica cu succes acel experiment, atunci această experienţă poate fi transpusă şi în celelalte puncte de trecere. Prin urmare, ne propunem să putem acoperi toată zona.”
Europa Liberă: Sunt voci, domnule director, care spun că, dacă s-ar pune stavilă acestei contrabande pe segmentul transnistrean, la hotarul moldo-ucrainean, economic regiunea transnistreană ar falimenta.
Dorin Purice: „Aşa este. Şi chiar nu ştiu cât de departe sunt ei de faliment. Fiindcă examinând informaţia din sursele disponibile, totuşi starea lucrurilor şi nivelul de creştere economică este absolut derizorie acolo. Și înţelegem că ei sunt în prag de faliment. Dar sunt foarte multe proiecte comune.”
Europa Liberă: Învinuiesc autorităţile de la Chişinău că, chipurile, ar impune o blocadă economică acestei regiuni.
Dorin Purice: „Acest lucru nu presupune în niciun fel o blocadă economică, niciun fel de blocaj. Ba dimpotrivă, procedurile vamale, care ar putea fi în derulare acolo în punctele de trecere, chiar ar aduce înlesniri activităţii de antreprenoriat sau comerciale. Noi, pe parcursul a ultimii 25 de ani de independenţă, am tot pierdut acel război propagandistic şi informaţional pe teritoriul necontrolat de noi, din păcate. Iar acum în obligaţia noastră intră să nu facem un război mediatic, dar să facem o campanie de informare în masă a cetăţenilor care locuiesc pe malul stâng al Nistrului, să le spunem despre avantajele proiectelor pe care le propunem, să ruinăm acele mituri care sunt promovate acolo de către autorităţile autoproclamate.”
Europa Liberă: Împreună cu colegii dumneavoastră din Ucraina aţi putea poate să-i faceţi mai cooperanţi şi pe cei care reprezintă regiunea transnistreană? Pentru că este şi în interesul lor să existe o transparenţă la hotar, să existe regulă, să existe responsabilităţi. Ştiu că partea ucraineană se arată destul de interesată să facă ordine la hotarul lor.
Dorin Purice: „Dacă este vorba de siguranţa la hotarul nostru comun, pe acei 2.300 de kilometri, inclusiv segmentul central, atunci ar trebui să o spun foarte ferm că gradul securităţii ar trebui să depindă doar de noi, autorităţile din Republica Moldova şi cele ale Ucrainei. Nu avem aici loc pentru interpretări. Noi nu avem o cooperare cu autorităţile din Transnistria. Noi nu ne putem afla pe Nistru în niciun fel, nu putem arăta un atribut al statului pe acel segment transnistrean. Încercăm prin metodele noastre, metode moderne. Dar vorbeam despre acel protocol semnat, în afară de acel protocol a mai fost semnat un acord interguvernamental, care presupune schimbul online de date între autorităţile grănicereşti din Ucraina şi cele din Republica Moldova, Poliţia de Frontieră din Republica Moldova. Acel mecanism urmează să se lanseze într-un termen cât mai scurt. Prin urmare, noi vom stăpâni toată informaţia şi imaginea situaţională despre cetăţeni, inclusiv cetăţenii străini care traversează acel segment. Şi nu doar Cuciurgan, dar în toate punctele de trecere unde sunt instalate serviciile ucrainene.”
Europa Liberă: Cum rezistă poliţistul de frontieră, atunci când i se propune mită? Pentru că, dacă mai există aceste fenomene, unii înclinau să creadă că există şi datorită faptului că poţi mitui un poliţist de frontieră.
Dorin Purice: „Vorbiţi acum despre corupţie şi despre gradul de integritate. Şi în domeniul dat au fost făcute foarte multe progrese, am avut câteva dosare de rezonanţă pe corupţie. Au fost nişte dosare administrate şi iniţiate chiar de Poliţia de Frontieră, în cadrul cărora au fost reţinute câţiva angajaţi din Poliţia de Frontieră. Peste 1.400 de persoane au fost instruite de către Centrul Naţional Anticorupţie în domeniul prevenirii corupţiei, conflictelor de interese ş.a.m.d. Noi am fost prima instituţie din stat care am aprobat planul de integritate, planul nostru propriu, care presupune un complex întreg de acţiuni. Avem foarte multe cazuri de corupere pasivă sau tentative de corupere care sunt în continuare raportate CNA, fiind instituţia de profil. Au fost cazuri de renunţare la mită, la sud am avut la Giurgiuleşti un caz când s-a oferit mită, dacă nu greşesc, 1.500 de euro, persoanele au fost denunţate. Și este unul dintre puţinele cazuri când persoanele au fost private de libertate. Acei care au oferit mită, nişte cetăţeni străini, au fost privaţi de libertate.”
Europa Liberă: În ultimul timp se vorbeşte despre nevoia creării unei entităţi separate a Poliţiei de Frontieră. E bine? E rău?
Dorin Purice: „Mai puţin ştiu eu despre astfel de discuţii. Eu cred că nu este cazul să discutăm acum despre aceasta. S-au făcut mari investiţii şi în resurse umane, dar şi în configurarea unui sistem integral. Mă refer acum la Ministerul de Interne, în cadrul căruia funcţionează mai multe entităţi. Puterea noastră constă în o bună comunicare şi în acţiuni concrete, acţiuni comune în cazuri şi în condiţii de criză. Mi se pare că la moment este o conlucrare destul de bună şi există un dialog între toate instituţiile Ministerului de Interne. Cu alte cuvinte, nu ne-am gândit la astfel de idei, mai ales că capacitatea în comun creşte şi capacitatea de reacţie, şi capacitatea în situaţii de criză, conflicte. Şi, în general, capacitatea decizională pe anumite procese este mult mai uşoară acum, când suntem într-o familie mai mare.”
Europa Liberă: Şi în concluzie, spuneţi-ne care sunt principalele trei măsuri pe care le aveţi în vedere pentru eficientizarea muncii în cadrul Poliţiei de Frontieră.
Dorin Purice: „Prima ar fi să ne axăm în continuare pe resursa umană, la pregătirea profesională, la selectarea personalului, la asigurarea gradului de integritate a personalului, la acele treninguri cu participarea partenerilor noştri strategici, preluarea celor mai bune practici în domeniul supravegherii frontierei. Componenta doi este dotarea, creşterea capacităţii tehnice de detectare, de supraveghere a frontierei. S-a făcut mult. Am primit recent mai multe mijloace de termoviziune. Iar a treia este cooperarea. Cooperarea pe plan naţional, în primul rând, fiindcă instituţiile statului prin acelaşi management integrat al frontierei ar trebui să conlucreze şi să considere aceasta ca o cauză comună, securitatea frontierelor, şi nu să o considere doar ca o prerogativă a poliţiei de frontieră. Este vorba de conlucrare între organe şi instituţiile statului, conlucrarea între organele de forţă. Şi avem o conlucrare destul de bună cu SIS, cu Procuratura Generală, cu CNA. Iar cooperare internaţională sau regională vorbeşte de la sine. Trebuie să avem pe bilaterală o cooperare bună cu colegii din România, cu colegii Ucraina, dar şi cu ceilalţi jucători şi parteneri din alte ţări de la care putem prelua bunele practici.”
Europa Liberă: Şi o precizare să ne faceţi. Persoanele care sunt certate cu legea cum reuşesc să evadeze din Republica Moldova, ca ulterior să aflăm că ele sunt căutate de Interpol?
Dorin Purice: „Chiar nu mi-aş asuma acum să vă descriu exact cum se procedează. Eu nu vreau să fie ca o sursă de informare pentru ei sau ca un material instructiv. Cel puţin nu evadează peste sectoarele controlate de noi.”
Europa Liberă: Mulţumim pentru interviu.
Dorin Purice: „Şi eu vă mulţumesc.”
