„Ziarul de Gardă” scrie despre numirea şefului la fisc. În funcţie a ajuns un fost director din perioada comunistă al CCCEC (actualul CNA), Serghei Pușcuța. Jurnaliştii reamintesc circumstanţele în care acesta demisionase, împreună cu adjuncta sa, în 2008. S-a întâmplat într-o zi cu o şedinţă a CSS în care se vorbise despre schemele frauduloase, practicate de către unii agenţi economic,i în procesul de achitare şi restituire a TVA. Vladimir Voronin, care era pe atunci preşedinte, a fost citat în comunicatul oficial difuzat de preşedinţie după acea şedinţă că „aceste activităţi sunt imposibile fără neglijenţa, consultarea şi implicarea unor reprezentanţi ai organelor abilitate cu funcţii de control.”
Newsmaker.md citează opinia directorului companiei de raiting Estimator –VM, Natan Garştea, referitoare la garniture de candidaţi la funcţia de guvernator BNM. „În listă sunt cel puţin doi pretendenţi interesanţi, dar asta nu înseamnă că aceştia vor cădea pe placul comisiei de concurs şi vor învinge. Cea mai importantă etapă a concursului nu e depunerea dosarelor, ci selectarea lor. Nu este clar ce criterii se vor aplica la selecţie”, spune Garştea.
Unimedia.md îşi informează cititorii despre un fapt descoperit de către postul nostru de radio, şi anume că cel puţin doi dintre cei nouă pretendenți la şefia BNM au figurat pe lista electorală a PD la alegerile parlamentare anticipate din noiembrie 2010. Este vorba de Valeriu Chiţan și Victor Timotin. În penultimul scrutin parlamentar, Timotin care se prezintă ca expert financiar, a candidat pe locul 12 în lista PD. Cu o lună înainte de scrutin Timotin însă a fost retras din lista democraţilor şi înlocuit cu liderul neformal al PD, Vlad Plahotniuc. În ce îl priveşte pe Valeriu Chiţan, acesta a fost pe locul 37 în lista PD, pe când în Parlament doar 15 democraţi obţinuseră atunci mandate de deputat.
Scriitorul Alexandru Vakulovski semnează pe portalul „Deschide Știrea” un editorial în care abordează tema mercenarilor moldoveni care luptă în estul Ucrainei. „[…] Prezența mercenarilor moldoveni în Ucraina ne demonstrează că în RM într-adevăr au avut loc tabere de instruire militară pentru posibile lovituri de stat și alte conflicte armate”, scrie Vakulovski. Autorul amintește că presa a scris că taberele de instruire ar fi fost în Transnistria și în Găgăuzia, și nu exclude ca unii dintre mercenari să se afle la Chișinău. Editorialistul este de părere că mercenarii „s-au văzut, s-au auzit la protestele lui Usatâi, Dodon și a Platformei DA.” „[…] Ce-ți mai trebuie tabără militară când te poți antrena la Parlament? Întrebarea dureroasă e: câți dintre cetățenii din Moldova ar fi dispuși să fie mercenari în Donbas, câți dintre ei s-ar face mercenari la Chișinău?”, se întreabă Alexandru Vakulovski.
Într-un comentariu publicat pe site-ul Agenției IPN, politologul Dionis Cenușă opinează că semnificaţia concluziilor Consiliului UE privitor la Republica Moldova nu trebuie nicidecum diminuată, ci evaluate corect, evitându-se interpretările fragmentare sau scoaterea din context şi exploatarea selectivă a poziţiei UE. Autorul comentariului este de părerea că, la Chișinău, concluziile Consiliului UE au fost mediatizate pe larg, dar că, în mare parte, de o manieră simplistă. Majoritatea interpretărilor, scrie Dionis Cenușă, s-au axat exclusiv pe aspectele critice ale concluziilor, unele voci catalogând concluziile drept „ultimatum” al UE. Cu referire la Concluziile Consiliului UE, politologul constată că la formularea acestora UE a trecut de la un ton de recomandaţie la unul imperativ.
„Lupta pentru Republica Moldova nu este între interesele geopolitice ale Rusiei și Americii, ci un conflict civilizațional între lumea pușcăriașilor criminali de inspirație sovietică, rusească și spiritul european al dreptății”, notează Silviu Tănase într-un editorial publicat în „Timpul” în care se întreabă „Cine va schimba puterea din RM.” Autorul crede că deși încă nu înțeleg asta, vorbitorii de rusă din opoziție care cred sincer în supremația dreptății și a legii au fost deja câștigați de civilizația europeană. „[…] A fi european nu implică automat un statut de membru în structuri, precum UE sau NATO, dar e obligatorie existența unei societăți care să accepte unanim că nimic nu este mai important decât dreptatea”, scrie Silviu Tănase. Teoretic, menționează editorialistul, opoziția are toate șansele să ajungă la guvernare, dar, practic, are nevoie de mai multă răbdare, de mai multă logică și de mai puține emoții.
Comentatorul politic, Nicolae Negru, avertizează într-un editorial publicat în „Ziarul Național” că dacă Parlamentul nu se va întruni în timpul apropiat, alegerile anticipate ar putea avea loc mai repede decât au cerut protestatarii din PMAN. Parlamentul de la Chișinău întârzie să se întrunească în ședință pentru că, potrivit lui Nicolae Negru, mai curând, PD, PL și grupurile de deputați desprinși de PCRM și PLDM nu se pot înțelege cum să împartă „turta” puterii. Editorialistul observă că noua alianță nu are încă o denumire și acest fapt nu e lipsit de semnificație. Este un indiciu, notează comentatorul politic, că procesul de formare nu s-a încheiat, că între democrați, liberali și foștii comuniști se dă o luptă crâncenă pentru principalele „pârghii”. Dacă Ghimpu nu a renunțat la visul său de a deveni președinte, și de ce ar renunța? – Plahotniuc are o problemă, crede analistul politic. În opinia lui Nicolae Negru, într-o eventuală încercare de a-și realiza visul său prezidențial, Ghimpu nu va fi acceptat nici de transfugii din PCRM, nici de „disidenții” din PLDM.
Şeful Secretariatului Consiliului economic de pe lângă prim-ministrul R. Moldova, Dumitru Alaiba, explică pe blogul său, citat de „Unimedia” şi „Ziarul Naţional” de ce nu a păşit pragul clădirii guvernului de când a fost investit noul executiv. „Un guvern care a fost instalat banditește, doar banditește va guverna. Nu mă voi asocia cu absolut nimic din ce fac ei”, spune Alaiba. Numirea abuzivă a lui Poalelungi, respingerea proiectului de lege privind demonopolizarea pieței mediatice prin reducerea numărului maxim de licențe TV care pot fi deținute de o singură persoană (în paralel – achiziționarea a alte două posturi TV de către Plahotniuc – ah, aceste coincidențe), faza cu Moldtelecomul, evitarea discuțiilor despre schemele din Ministerul Economiei pe gaz, electricitate, telecomunicații, politizarea continuă a instituțiilor în loc să inverseze trendul (cazul cu anularea concursului la funcția de director al CNAM și viitoarea numire a acestuia de către Guvern), evitarea discuțiilor reale despre sistemul bancar – toate sunt semne de rea purtare a executivului pentru secretarul consiliului economic. Datorită eforturilor lui Plahotniuc, ne-am pomenit în aceeași situatie ca din 2007 – într-o țară izolată, de care râd toți din jur, cu un Guvern de care ne e rușine, cu un regim detestat de propriii oameni, un regim care așteapta sa cadă, continu ă Alaiba.
