Linkuri accesibilitate

Iulian Chifu: „Elementele negociate ale prestațiilor sociale în Marea Britanie trebuie să fie un lucru cu adevărat excepțional, pentru o perioadă limitată”


Interviul dimineții cu un analist român de politică externă.

În această dimineaţa privim dincolo de frontierele Republicii Moldova, mai exact spre relaţiile dintre Marea Britanie şi UE, după ce săptămâna trecută, în cadrul reuniunii la vârf a UE, partenerii europeni au acordat drepturi speciale Marii Britanii, sperând să-i determine astfel pe britanici să voteze la referendumul din iunie pentru rămânerea în UE.

Iulian Chifu
Iulian Chifu

Am discutat subiectul cu analistul român Iulian Chifu.

Europa Liberă: Înainte de a intra în alte detalii, înainte să vorbim despre consecinţe, vreau să le explicaţi ascultătorilor noştri ce s-a întâmplat de fapt? Este un cadou Marii Britanii? Ce s-a obţinut, ce s-a pierdut?

Iulian Chifu: „E destul de complicat, pentru că ar trebui să contextualizăm la nivelul momentului în care Marea Britaniei a intrat în Uniunea Europeană, și a intrat destul de târziu, după decolonizare, când nu mai era marele Imperiu Britanic. A intrat având de la început un număr de excepții comparativ cu toate celelalte state europene. Marea Britanie nu și-a dorit niciodată monedă unică, a introdus excepții de la un număr de reguli, inclusiv mersul pe stradă pe partea stângă, deci lucruri tradiționale la care nu a dorit să renunţe, nu și-a dorit să intre niciodată în Schengen, dar a devenit membru al Uniunii Europene, având și o scădere, o diminuare a contribuției Marii Britaniei la bugetul Uniunii Europene ( nu se face proporțional cu Produsul Intern Brut al țării cum se întâmplă în toate celelalte state). Vreau să spun că Marea Britanie a avut întotdeauna o poziție specială, excepționalistă.

În al doilea rând, trebuie spus că brexit-ul nu a trecut… Se va organiza acest referendum, anunțat deja de ministrul Cameron la 5 iunie, în consecință nu știm încă cum va arată în momentul respectiv votul Marii Britanii, care a negociat cu Uniunea Europeană o modificare a unora dintre criterile care să privească în mod explicit Marea Britaniei. Și, din acest punct de vedere, ne aflăm în fața unor precedente, pentru că dacă în faza inițială vorbeam despre niște condiții la intrarea în Uniunea Europeană, este pentru prima oară când problemele interne ale unui stat - Marea Britanie - ba chiar probleme în interiorul unui partid - Partidul Conservator, căci de acolo vine opoziția care l-a obligat pe David Cameron să susțină acest referendum de ieșire din Uniunea Europeană. Deci, aceste probleme interne ale unui stat se răsfrâng asupra Uniunii Europene, ca ea să fie obligată să modifice tratate și reguli pentru a acomoda această dificultate a Marii Britaniei și a o menține în Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Chiar era pusă în joc păstrarea Uniunii Europene?

Iulian Chifu: „Nu cred că se pune problema păstrării sau menținerii Uniunii Europene, pentru simplu motiv că Uniunea Europeană este o realitate, este un lucru stabil și sunt mult prea multe interconexiuni între toate statele membre. Formula de a părăsi Uniunea Europeană înseamnă costuri foarte mari pentru fiecare dintre statele respective, inclusiv pentru Marea Britanie. În schimb era un semnal foarte prost dat pentru că, iată, se inversa un anumit trend după extinderea Uniunii Europene și cuprinderea din ce în ce a mai multor state, după adâncirea integrării între statele Uniunii Europene. Iată, aveam în premieră ieșirea unui stat din Uniunea Europeană, ceea ce este cu adevărat un semn exact în sens contrar.

Pe de altă parte, nu știm cât de fericiți suntem și cu formula la care s-a ajuns, pentru că iată dincolo de elementele principiale, acelea de a acomoda regulile Uniunii la problemele unui stat membru, un lucru care poate juca rol de precedent, mai avem câteva elemente pe care le introduce Marea Britanie și acest lucru ne interesează direct și pe noi, în general statele din zona estică a Uniunii Europene, ultimele state intrate din Europa Centrală și de Est. Este vorba despre anumite elemente care țin de ajutoarele de natură socială.

Marea Britaniei în cadrul acestor negocieri a obținut câteva avantaje, respectiv faptul că pe un interval de 7 ani de aici înainte există o clauză pentru zona socială în așa fel încât orice imigrant nou intrat, chiar din Uniunea Europeană, în Marea Britaniei nu va mai primi prestațiile sociale la care nu a contribuit, inclusiv ajutorul pentru copil sau alte prestații sociale, ceea ce înseamnă că vor fi ajustate la nivelul celor din țara de unde provine. Acest lucru are loc deoarece exista această diferență în Marea Britaniei - aceste prestații sociale sunt foarte importante și sunt și altele mai mari, diferite, și acest lucru făcea ca un european să prefere să meargă în Marea Britanie spre a incasa aceste venituri.

De asemenea, toți cei care se află în Marea Britanie, dar a căror copii, de exemplu, nu se află în Marea Britanie, nu vor mai putea încasa alocații la nivelul celor plătite în Marea Britanie, este o perioadă de patru ani din momentul în care acest lucru va intra în discuții.

Deci, sunt câteva elemente care alterează, de fapt, sistemul social unitar al Uniunii Europene, sistemul de prestații și regulile Uniunii Europene care țin în mare măsură de solidaritate sau și de funcționarea coerentă a Uniunii.

Pe de altă parte, trebuie să recunoaștem faptul că și Marea Britanie este în situația în care există o presiune specială asupra sa pentru că plătește aceste prestații sociale. Pe de altă parte, vorbim despre o clauză de salvgardare a sistemului social britanic, deci nu vorbim despre un lucru care se va petrece, ci doar în condiții foarte stricte pe o perioadă foarte strictă. Același lucru se întâmplă și la libera circulație a persoanelor unde dacă o persoană nu poate să-și găsească un loc de muncă timp de șase luni în Marea Britanie, acea persoană din Uniunea Europeană este obligată să părăsească Marea Britanie, deci nu încasează ajutoare sociale de șomaj ș.a.m.d., până la urmă cam aici se traduc elementele foarte concrete.”

Europa Liberă: V-aș întreba despre precedentul periculos care spuneaţi în ultimul Dvs. comentariu că s-ar fi produs. Cum vă imaginați că ar putea funcționa acest precedent pe care Dvs. îl numiți periculos?

Iulian Chifu: „Acest lucru, odată ce s-a făcut pentru Marea Britanie, dacă el se repercutează și asupra altor state care la un moment sau altul sunt într-o dificultate sau doresc elemente specifice, evident că ne trezim în situația în care în loc să avem o comunitate europeană, o Uniune Europeană cu decident la nivel comunitar, ne vom trezi cu 28 de state individuale, cu o structură interguvernamentală, organizații interguvernamentale și cu ce mai rămâne foarte puțin din Uniunea Europeană, foarte puține elemente comune. Probabil elemente la nivelul pieței comune și niște reguli de natură economică și cu asta se cam termină. Aici este pericolul unui asemenea precedent: dacă el este urmat de oricare din celelalte state ale Uniunii Europene și dacă devine o modă în nerespectarea regulilor comunitare.”

Europa Liberă: V-aș întreba de asemenea despre atitudinea României cum o vedeți Dvs.? Am auzit vorbindu-se despre discriminare, am auzit vorbindu-se despre faptul că ceea ce cere Marea Britanie ar corespunde în mare parte cu viziunile României și am auzit și altfel de păreri. Dvs. cum ați aprecia: cum ar trebuie să se poziționeze România și cum a făcut-o?

Iulian Chifu: „România are o poziție foarte clară. În primul rând, ca toate celelalte state europene, ca și cele din afara Uniunii Europene, Statele Unite, considerăm că este necesar ca Marea Britanie să rămână stat membru al Uniunii Europene. În al doilea rând chiar dacă au existat divergențe în cadrul negocierilor, s-a ajuns la o anumită formulă de înțelegere și a fost exact acea prin care solidaritatea Europeană și egalitatea în raport cu toți membrii Uniunii Europene trebuie să fie menținută. Iar elementele negociate din zona această a prestațiilor sociale de către Marea Britaniei trebuie să fie un lucru cu adevărat excepțional pentru o perioadă limitată și explicată într-un mod absolut strict.”

Europa Liberă: V-aș întreba pe final, dle Chifu, și ceva legat de realității interne din Republica Moldova al căror observator foarte atent știu că sunteți. Chișinăul este în așteptarea unei misiuni a FMI care ar trebuie să vină marți, o misiune fără mandat de negocieri. Restanțele pe care le are Moldova în procesul de reforme sunt mari și evidente, nu a început lupta cu corupția, nu s-a liberalizat economia, sunt multe probleme, nu s-au mișcat lucrurile în ceea ce privește investigarea furtului. Ce șanse ați da, ce șanse în aceste condiții, unei înțelegeri dorită la Chișinău cu FMI, de la care ar putea să înceapă multe sau ar putea să se încheie multe?

Iulian Chifu: „Sunt restanțe într-adevăr din precedentele Acordului cu FMI: sunt elemente care țin de stabilizare, sunt elemente ce țin de zona financiară și în investigațiile de care vorbeați şi pe care Fondul Monetar Internațional vine să le vadă, așa cum vine să se uite și la formula de buget pe care Republica Moldova și-o dorește pentru anul în curs.

Pe de altă parte, cred că sunt în egală măsură importante și vor intra în discuții la jumătatea lunii martie acea comisie mixtă care ține de Acordul de Asociere. Şi să vedem dacă Guvernul, Parlamentul vor reuși să recupereze din restanțele înregistrate în ultimele paisprezece luni. Aici am văzut Guvernul făcând niște pași importanți, inclusiv în domeniul incompatibilităților unor elemente care țin de combaterea corupției. Trebuie să vedem însă Parlamentul venind la lucru și trecând la treabă pentru că am văzut circa o sută de acte normate care ar trebui să treacă pentru a fi validate și pentru ca să poată să meargă mai departe. Şi nu trebuie să uităm ca actele normative odată trecute ele trebuie și aplicate.

Cred că este o cursă contra cronometru în momentul de față până la jumătatea lunii martie cel puțin, pentru a recupera cât se poate din întârziere. Pe de altă parte, trebui să nu uităm că Fondul Monetar Internațional nu poate veni să negocieze un acord standby cu Republica Moldova fără să existe un guvernator al Băncii Naționale. Cel în exercițiu și-a pus demisia deja cred că de vreo trei luni. În momentul de față cred că sunt acești pași interesanți de văzut pentru perioada următoare și îi revine societății civile din Republica Moldova, tuturor cetățenilor obligaţia să exercite aceste presiuni pentru ca lucrurile să se modifice.”

XS
SM
MD
LG