Vizita la București a președintelui Nicolae Timofti și rezoluția miniștrilor europeni de externe în care guvernul moldovean este îndemnat să facă reforme pentru a restabili încrederea.
Miniștrii europeni de externe au trimis la începutul acestei săptămâni un nou semnal către guvernanții de la Chișinău cu privire la implementarea reformelor. Rezoluția semnată de oficiali se referă la depolitizarea instituțiilor de stat, lupta cu corupția dar și reformele din cadrul sistemului financiar bancar.
Directorul Agenţiei de presă IPN, Valeriu Vasilică, explică de ce europenii revin cu un astfel de apel și ce riscă guvernarea.
Valeriu Vasilică: „Nu este prima rezoluție, tare mă tem că nu este nici ultima rezoluție. Eu cred că noi mai putem aștepta, nu știu dacă vor fi de acord să aștepte protestatarii, pentru că a înaintat guvernării revendicări care în mare parte le repetă pe cele ale Uniunii Europene și ale României. Eu sper că ăsta este ultimul sunet pe care guvernarea trebuie să-l audă pentru că în caz contrar se vor dezamăgi profund europenii cu toți banii lor, așa cum s-a dezamăgit marea majoritate a societății moldovenești. Percepția generală este că lucrurile merg din rău în mai rău, ce-i mai trebuie unei guvernări responsabile, adecvate, ca să înțeleagă lucrul ăsta și să facă ceea ce se cere de la ea.”
Și jurnalistul Vitale Călugăreanu spune că europenii nu vor trimite bani în Republica Moldova până nu vor fi siguri că aceștia nu vor fi înghițiți de aceeași gaură neagră prin care s-a scurs miliardul de dolari, asta în timp ce una din recomandările miniștrilor europeni inclusă în rezoluție se referă întocmai la transparentizarea sistemului bancar.
Vitalie Călugăreanu: „Acea filiera prin care s-au scurs miliardul de dolari în 2014 nu a fost închisă, deci nu a fost amendată legea finanțelor publice, mecanismele prin care a fost spălat acel miliard nu au fost lichidate. Evident că Uniunea Europeană este îngrijorată și pentru a putea trimite în continuare bani în Republica Moldova ar vrea ca mecanismul acela să fie lichidat și vinovații să răspundă pentru faptele lor. Pe de altă parte, Uniunea Europeană prin recomandările făcute de miniștri de Externe vrea să transmită un semnal Republicii Moldova prin care să spună că vede ce se întâmplă aici.
Ce a înțeles guvernarea? Vedem că guvernarea una spune alta face. Pe de o parte am văzut că premierul Pavel Filip spune că știe ce are de făcut, pe de altă parte vedem ce s-a întâmplat la Consiliul Superior al Magistraturii cu domnul Poalelungi, vedem că guvernul a respins acea inițiativă menită să demonopolizeze piața media din Republica Moldova și acestea sunt semnale grave pe care le trimite Republica Moldova celora de la care cere bani.”
Președintele Nicolae Timofti a efectuat o vizită la București, cel mai probabil ultima din actualul mandat. Chiar și așa, Valeriu Vasilică spune că vizita a fost una mai mult simbolică.
Valeriu Vasilică: „Mie mi se pare că președintele Timofti acum nu reprezintă guvernarea, nu știu cu cât ma mult a reprezentat-o anterior, acum nu reprezintă guvernarea, chiar dacă în discuțiile cu oficialii de la București a vorbit în numele țării, în numele guvernării, gen Republica Moldova va îndeplini condițiile României și ale Uniunii Europene pe carea reformelor, cam din cauza aceasta a fost o vizită de curtoazie și nu una oficială cum ar putea fi vizita unui șef de stat.”
Jurnalistul Vitalie Călugăreanu scrie, într-un material intitulat „Moldova își epuizează ultima şansă europeană”, despre vizita lui Nicolae Timofti la București, ca de un nou prilej pentru România de a transmite încă un semnal pentru guvernarea de la Chișinău.
Vitalie Călugăreanu: „Această vizită a președintelui moldovean la București, bun pe lângă caracterul ei de curtoazie și de rămas bun, pentru că este ultima vizită a lui Nicolae TImofti în calitate de președinte, a avut și un rol de a transmite mesaje atât către societatea din Republica Moldova cât și către guvernanții din Republica Moldova care trebuie să pășească mai hotărât pe calea implementării Acordului de asociere.”
