Până în prezent Alianţa Atlantică a luat mai multe măsuri de reasigurare a securității flancului estic, măsuri care au fost gândite la summit-ul NATO din Țara Galilor și sunt în curs de aplicare în toată regiunea. E vorba despre acele comandamente în cele șase țări de integrare a forțelor şi cele două comandamente regionale de divizie ale NATO, unul în Polonia și unul în România. Acum, în afara acestor elemente, miniștrii apărării NATO au decis că e nevoie de trupe permanente în regiune.
Nu s-a anunțat deocamdată contingentul acestor trupe, dar Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat la încheierea primei runde de discuții între miniștrii NATO că planificarea acestui contingent se va face în săptămânile și lunile viitoare, astfel ca la summitul de la Varșovia din luna iulie să fie anunțate detaliile tehnice.
„Noi vom spori această prezență atât cât va fi nevoie, pentru că avem o situație extrem de gravă când Rusia folosește forța militară pentru a recroi granițele Europei și a-și înfricoșa vecinii”, a spus Stoltenberg. E vorba de trupe multinaționale, semn că atacul asupra unui aliat este un atac asupra alianței, a adăugat el.
Nevoia amplasării unor trupe NATO permanente în această regiune a fost promovată de țările de pe flancul de Est al Tratatului Atlanticului de Nord. Ne referim aici la cele trei state baltice, plus Polonia, România și Bulgaria, care la un summit din noiembrie 2015 de la Bucureşti au cerut de la aliaţii lor nişte garanţii de securitate mai mari pentru regiune. Susținerea celor care au lansat tema e că responsabilitatea care le revine celor șase state din flancul estic al Alianței privind apărarea întregii Alianțe și a Uniunii Europene în același timp este net superioară.
Pe de o parte, există ceea ce se cheamă indivizibilitatea apărării statelor membre ale NATO. Adică, orice stat membru al Alianței este egal apărat de către Alianță, potrivit art. 5 al solidarității și apărării comune.
Din discuțiile în culisele reuniunii s-a putut înțelege că ar exista și explicații cât se poate de concrete din care NATO se simte obligată să facă următoarea mutare în întărirea apărării aliaților estici: militarizarea excesivă a peninsulei Crimeea care s-a produs după anexarea acesteia de către Rusia. Aliațiii cred că NATO nu poate să admită să rămână vulnerabilă și e obligată să se apere.
„România se va simți mai sigură măcar și dacă trupele vor fi amplasate în celelalte state estice, nu neapărat în România”, spune, de exemplu, Stelian Stoian, ambasadorul romăn la NATO.
Așa dar, poziția aliaților e clară și favorabilă amplasării unor trupe permanente NATO pe flancul estic al Alianței. Rămâne ca în cadrul summit-ului Alianței de la Varșovia să se ia această decizie de amplasare a bazelor NATO la frontiera Alianței și în cele șase state care sunt la frontieră.
