Mai multe organizaţii ce monitorizează felul în care este realizat Acordul de Asociere Republica Moldova-Uniunea Europeană îndeamnă că autorităţile de la Chişinău să revadă dialogul cu partenerii săi occidentali, or, spun experţii, în cancelariile europene Republica Moldova e văzută în ultimul timp ca o ameninţare pentru securitatea regională. Retorica pro-europeană, lipsită de argumente, ar trebui înlocuită cu … reforme, cred analiştii politici.
Diplomaţia de la Chişinău s-a pomenit între ciocan şi nicovală după ce clasa politică a compromis relaţia cu Uniunea Europeană, tolerând criza din sistemul bancar, schimbarea frecventă a guvernelor şi lăsând reformele să bată pasul pe loc. Aceasta e opinia directorului executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă, Victor Chirilă, care insistă că în capitalele europene despre Republica Moldova se vorbeşte cu jumătate de gură:
„În ciuda eforturilor depuse de diplomaţii noştri, dânşii nu au putut să prevină nici suspendarea pentru prima oară, cred, în ultimii şase ani, a asistenţei financiare de către principalii parteneri occidentali. Mă refer la Uniunea Europeană, Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional. Nu a fost prevenită nici diminuarea evidentă a intensităţii dialogului politic cu principalele capitale occidentale. De asemenea, Republica Moldova a pierdut evident deschiderea şi susţinerea aproape necondiţionată a Uniunii Europene pentru agenda sa Europeană”.
Mai mult, continuă Victor Chirilă, Chişinăul a reuşit „performanţa” să-şi înrăutăţească relaţia cu mai toţi partenerii săi externi. Dialogul cu Germania s-a răcit, cel cu România, avocatul Republicii Moldova în relaţia cu Uniunea Europeană, s-a redus la cereri de asistenţă financiară pentru plata pensiilor şi salariilor. Fără formă şi conţinut a ajuns parteneriatul strategic cu Statele Unite, lansat în 2014, iar relaţia cu Federaţia Rusă este una anemică, constată directorul Executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă. Soluţia? Trecerea cât mai rapidă de la vorbe la fapte, crede Victor Chirilă:
„De asemenea, trebuie să se gândească cum să se interconecteze mai bine şi în domeniul energetic, în domeniul transportului şi în domeniul bancar cu Uniunea Europeană. Deocamdată, sistemul bancar al Republicii Moldova, cu toată pledoaria pro-europeană, nu este nici pe departe pro-europeană. Este mai degrabă o oază controlată de interese oligarhice şi interese, din păcate trebuie s-o spunem, interese ruseşti. Dacă ne referim la sistemul energetic, în ultimii ani s-a făcut prea puţin la cât s-a declarat în ţara noastră, iar interconexiunea Iaşi-Ungheni deocamdată nu a avut nici un efect major asupra securităţii noastre energetice: fie că este ignorat, or, capacităţile îi sunt slab utilizate de Chişinău”.
În susţinerea, parcă, a constatărilor directorului Executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă, două studii lansate astăzi la Chişinău de către o altă organizaţie ce monitorizează realizarea Acordului de Asociere – Institutul de Politici şi Reforme Europene, vorbesc despre restanţele Republicii Moldova în preluarea legislaţiei şi a standardelor europene. De exemplu, în domeniul energetic, pe masa parlamentarilor se prăfuiește de peste un an proiectul de lege cu privire la promovarea energiei din surse regenerabile.
De altfel, restanţele în dialogul cu Uniunea Europeană au fost recunoscute şi de autorităţi, care săptămâna trecută, prin decidenti de la Ministerul Economiei, au constatat că în primul an de aplicare a Acordului de comerţ liber cu UE, Republica Moldova a asimilat doar 20 la sută din directivele comunitare, iar exportul de mărfuri a înregistrat o stagnare.
