Linkuri accesibilitate

Pentru România, militarizarea Crimeii de către Rusia este un real pericol (Mihail E. Ionescu/România Liberă)


Statul român are un singur proiect de ţară, unul pe care îl urmăreşte cu tenacitate în toate elementele sale: stagnarea (Ioan Stanomir/contributors.ro).

Într-un interviu acordat „României libere”, directorul Centrului pentru Studii Est-Europene şi Asiatice spune că, în acest moment, „Moscova își negociază ridicarea sancțiunilor”. De aceea, „nu va face o mișcare riscantă în Republica Moldova”, cum ar fi „forțarea alegerilor anticipate prin radicalizarea manifestațiilor”. Mihail E. Ionescu atrage însă atenția că România are o datorie urgentă: să-și constituie o flotă militară, chiar dacă acest lucru cere timp și bani. Mai ieftin ar fi să o facă împreună cu Bulgaria. Oricum, trebuie acționat rapid, pentru că una dintre cerințele Alianței Nord-Atlantice este ca statele membre să poate face față din resurse proprii unui eventual atac, până la sosirea forțelor aliate. Pentru România, mai spune profesorul Ionescu, militarizarea Crimeii de către Rusia este un real pericol. Pe termen mai lung însă, n-ar trebui pierdută din vedere opinia unor experți ruși care nu exclud negocierea de tip Yalta a acestui subiect. Inclusiv retrocedarea peninsulei într-un interval nu mai mic de zece ani.

Ziarul „Adevărul” alege să publice în rezumat o analiză din publicația Foreign Affairs despre starea regimului Putin. Istoricul şi politologul ucraineano-american Alexander J. Motyl crede că popularitatea în creștere a lui Putin în Rusia e numai fațadă. În spatele ei s-ar ascunde riscul unei „furtuni perfecte, ”fie ca va fi vorba de o lovitură de stat, de violenţe sau de o revoluţie”. „Putin nu va supravieţui, iar istoria Rusiei abundă în astfel de exemple”. Poziția lui în vârful ierarhiei rigide de la Kremlin depinde de capacitatea de a-și recompensa fidelii, or mecanismul e deja compromis de degradarea severă a economiei Rusiei, pe fondul sancțiunilor occidentale și a scăderii prețului petrolului. Concluzia articolului prezentat în „Adevărul”este că, oricât ar părea acum de imposibilă, eventualitatea destrămării Federației Ruse trebuie întâmpinată de către occidentali cu un scenariu deja pregătit.

Două puncte de vedere formulate pe platforma Contributors.ro constată, unul, stagnarea societății românești, celălalt, evoluția ei, e drept, evidentă doar dacă e analizată pe un interval mai mare de timp. Ioan Stanomir scrie despre stingerea prea rapidă a reacției de catalizare care părea pornită imediat după tragedia de la clubul Colectiv, din 30 octombrie. „Statul român are un singur proiect de ţară, scrie el, unul pe care îl urmăreşte cu tenacitate în toate elementele sale: stagnarea, care nu este altceva decât modalitatea de a consolida subdezvoltarea şi a întări privilegiile celor care-şi privesc dreptul de a ne conduce ca pe unul de natură divină. Stagnarea implică, programatic, descurajarea forţelor care ar ameninţa acest echilibru al tăcerii şi furtului. Pacea din România este o pace a îngheţului şi a compromisului generalizat”. Într-un alt articol, postat azi de Virgil Iordache, diagnosticul e contrazis printr-o infuzie de optimism relativ. Marile câștiguri ale României din ultimii 26 de ani ar fi: adoptarea unor proceduri democratice, faptul că structurile administrative au devenit pro-occidentale. Importantă este mai ales „blocarea instituțională” a mecanismelor corupției și, mai recent, acceptarea unor lideri de opinie civici neînregimentați administrativ, ca bază pentru dezvoltarea unei populații de lideri politici potențiali în 25 de ani de acum încolo”.

Podcast Politigraf

XS
SM
MD
LG