Linkuri accesibilitate

Reticență crescîndă față de refugiați și migranți în țările Europei nordice


Refugiați găzduiți temporar la Helsinki
Refugiați găzduiți temporar la Helsinki

Finlanda, Suedia și Danemarca au înăsprit criteriile de acceptare a azilanților.

Premierul Finlandei a recunoscut că nu-și poate îndeplini promisiunea să găzduiască o familie de refugiați la el acasă. Juha Sipila a invocat motive de securitate, dar declarația sa survine după ce Finlanda a înăsprit condițiile de acordare a azilului și a anunțat că expulzează zeci de mii de refugiați după exemplul altor țări nordice.

Premierul finlandez Juha Sipila a promis în luna septembrie să ofere în folosință cea de-a doua sa casă unei familii de refugiați, transmițând mesajul că refugiații sunt bineveniți în țara sa. Dar duminică a spus postului public de radio YLE că a amânat acest planuri la sugestia serviciilor sale de securitate. Totuși, premierul centrist are de gând să sprijine o familie de refugiați pe alte căi.

Sipila are o casă în apropiere de capitala Helsinki, precum și reședința sa guvernamentală. Casa în care avea de gând să găzduiască o familie de refugiați se află în orașul său natal Kempele.

„Le-am cerut experților în securitate să facă o evaluare să vedem dacă o familie cu copii s-ar putea muta în siguranță. Dar din cauza publicității intense, nu este rezonabil să se întâmple acum”, a spus premierul finlandez.

Anul trecut, în Finlanda au venit aproape 32 de mii de solicitanți de azil, de aproape 9 ori mai mulți decât în 2014. Acest influx pe fundalul recesiunii economice din țara nordică a întărit sentimentele anti-imigrație, inclusiv cu ajutorul unor politicieni, ducând la apariția unor patrule populare cu scopul să-i apere pe finlandezii băștinași de nou-veniți.

Săptămâna trecută, Finlanda a semnalat că va expulza aproape 20 de mii, sau aproape două treimi din solicitanții de azil veniți anul trecut.

O funcționară a Ministerului de Interne finlandez a spus că procentul respingerilor a crescut după ce Finlanda a „înăsprit criteriile pentru acceptarea irakienilor, afganilor și somalezilor”. Deportările vor avea loc gradual pe măsură ce serviciile de migrație examinează dosarele. Ministerul de Interne va crea centre de tranzit separate pentru cei care vor să plece benevol și cei care trebuie expulzați forțat.

Tot săptămâna trecută, o altă țară nordică, Suedia a spus că va expulza 80 de mii de solicitanți de azil, sau aproape jumătate din cei veniți în 2015. După numărul de solicitanți de azil primiți anul trecut, Suedia este a doua cea mai populară destinație în Europa, după Germania. Dar este prima după numărul solicitanților de azil raportat la numărul populației. Și Danemarca a adoptat săptămâna trecută un pachet legislativ menit să prevină venirea refugiaților.

Dacă țările nordice sunt destinația finală, cele sudice sunt punctul de intrare. Datele Agenției Națiunilor Unite pentru Refugiați arată că, de la începutul anului, în Europa au sosit numai pe mare peste 54 500 de solicitanți de azil, inclusiv peste 50 de mii prin Grecia, în ciuda vremii rele de iarnă, care a făcut peste 230 de morți.

În Uniunea Europeană unde anul trecut au venit peste un milion de solicitanți de azil continuă între timp dezbaterea despre cum trebuie tratați aceștia, ca imigranți economici sau ca refugiați care beneficiază de protecție internațională. O declarație de săptămâna trecută a Comisiei Europene este sugestivă pentru direcția în care se îndreaptă dezbaterea. Comisia a spus că se constată o creștere a numărului celor care vin în Europa fără să aibă motive justificate de a cere azil. Misiunea europeană de frontieră Frontex a semnalat și o altă schimbare: numărul sirienilor sosiți în Europa prin insulele grecești în ultimele luni s-a redus, în timp ce a crescut numărul irakienilor.

  • 16x9 Image

    Alexandru Eftode

    Fac jurnalism din 1997, specializat la început în crimă, apoi în politică - o evoluție, ar spune unii, în firea lucrurilor... Am condus biroul din Chișinău al Europei Libere când R. Moldova apărea lumii ca prima țară post-comunistă unde la putere erau aleși democratic ... comuniștii. Din management, m-am întors în jurnalismul pur, apoi iar în management, dar nu m-am despărțit o zi de Europa Liberă. Conduc redacția pentru R. Moldova, incluzând biroul din Chișinău, într-o altă perioadă de zbucium post-sovietic. Și atunci, și acum integritatea jurnalistică este mai importantă ca oricând.

XS
SM
MD
LG