România îşi doreşte prezenţa în Marea Neagră a unei flote permanente NATO cu fregate, dragoare și distrugătoare. Conform presei române, proiectul unei astfel de grupări navale cu misiuni de antrenament şi de supraveghere în apele internaţionale se pune pe hârtie în prezent la Ministerul Apărării de la Bucureşti şi ar urma să fie discutat cu şefi din NATO inclusiv la summitul din această vară de la Varşovia. Despre detaliile acestei propuneri este vorba în interviul cu corespondenta Europei Libere de la Bucureşti, Sabina Fati.
Sabina Fati: „E o propunere pe care România urmează de fapt să o discute în cadrul NATO, în cadrul unei întâlniri care va avea loc luna viitoare la Bruxelles, dar, pe de altă parte, probabil că o decizie finală în acest sens ar putea fi luată la summitul NATO de la Varșovia din iulie în acest an, când se va evalua întreg spațiul de securitate al Alianței Nord-Atlantice de pe continent.
Pe de altă parte, sigur că România încearcă să oficializeze într-un fel ceea ce se întâmplă deja: ştim că după ce a început criza din Ucraina aproape în permanență au staționat în Marea Neagră patru sau cinci nave ale aliaților, în general nave americane, dar și franceze și italiene.
E adevărat, pe de altă parte, că numărul lor este foarte bine determinat, aceste nave nu pot staționa mai mult de 21 de zile în Marea Neagră, mai ales vorbim de nave militare care nu aparțin riveranilor Pontului Euxin. Deci, conform Convenției de la Montreux, care stabilește traficul prin strâmtori – Bosfor și Dardanele – rezultă că o navă militară care nu aparține statelor din Marea Neagră nu poate staționa aici mai mult de 21 de zile. Nici dacă această formulă pe care o propune România s-ar oficializa, nici atunci această flotă, să spunem o flotă a NATO la Marea Neagră, nu ar putea să fie una permanentă.
Există pe de altă parte și alte instrumente la Marea Neagă care au fost create – de pildă, Grupul de colaborare navală a Mării Negre, (BlackSeaFor), care a fost creat în 2001 la inițiativa Turciei și în care participă toate statele riverane cu excepția Rusiei, dar care desigur nu au demonstrat până acum nimic. Acest BlackSeaFor și-a propus să se ocupe de securitatea Pontului Euxin, dar nu există niciun fel de rezultate ale cooperării în acest sens.
E o preocupare generală a statelor din jurul Mării Negre în privința felului în care evoluează lucrurile aici. Pentru că am văzut că în ultimii 10 ani, să spunem, marea a devenit din ce în ce mai „caldă”. Am avut la început un război în Georgia, a urmat apoi anexarea Crimeii, unii se întreabă dacă nu cumva aceste neliniști geopolitice nu ar putea cuprinde și Republica Moldova. Iar după doborârea avionului rusesc de către turci la granița cu Siria și încordarea relațiilor dintre cele două mari puteri la Marea Neagră – Rusia și Turcia – sigur că lucrurile au devenit din ce în ce mai complicate.”
Europa Liberă: Cum ați estima șansele acestor propuneri în acest moment? Anul trecut România – nu numai România, dar și Polonia și Statele Baltice – au cerut și prezența permanentă a trupelor NATO pe teritoriul lor, a unor baze militare. Am văzut o declarație recentă a șefului diplomației poloneze, care zicea că cea din urmă propunere despre care vorbeam are tot mai mulți aliați în NATO. Dar, pe de altă parte, se știe că Germania întotdeauna invoca un Acord care ar împiedica acest lucru. Cum stau lucrurile?
Sabina Fati: „În ce privește România, este destul de clar. Avem pe teritoriul țării două baze militare americane – una la Deveselu, care găzduiește deja un scut antirachetă foarte puternic, și una la Marea Neagră. În apele teritoriale ale României au fost permanent nave militare ale Alianței. România este sub umbrela NATO, avem deci militari NATO pe teritoriul țării, urmează să înceapă să funcționeze și două comandamente NATO la București.
Singura problemă practică despre care putem vorbi în chestiunea aceasta a unei noi flotile aliate la Marea Neagră este aceea că, potrivit convențiilor internaționale, deci a Convenției de la Montreux, aceste nave străine care nu aparțin clar riveranilor la Marea Neagră nu pot staționa permanent aici. Deci, ele trebuie tot timpul să se schimbe. Nu poți să faci o flotilă la Marea Neagră cu nave străine care să fie fixă. Deci, doar vom putea spune că avem acest titlu: „Flota NATO a Mării Negre”, putem să facem această denumire, dar de fapt navele vor trebui să părăsească Marea Neagră după 21 de zile. Nu cred că din punct de vedere internațional se va găsi o altă soluție.
Dar, pe de altă parte, statele NATO din jurul Mării Negre – vorbim aici despre România, Bulgaria, Turcia, la care eventual s-ar putea asocia Georgia și Ucraina – desigur că ar putea să formeze propria lor flotă care să-și propună să mențină un anumit cadru de stabilitate la Marea Neagră.
Dar ce s-ar putea întâmpla cu Crimeea, spre exemplu, unde Rusia are la rândul ei o mare bază militară și unde, de fapt, amenință că își va crește armamentul, își va aduce arme mult mai sofisticate? Ce se va întâmpla cu acest spațiu, care acum a intrat în componența Rusiei și pe plan internațional se vorbește foarte puțin despre această situație? Acest lucru nu-l știm.”
Europa Liberă: Rusia acuză periodic Alianța Nord-Atlanrtică că ar crea noi focare de tensiune în Europa. Cum ar putea reacționa, iată, la o astfel de propunere?
Sabina Fati: „Există deja o reacție a Rusiei la această propunere, în care Rusia nu face decât să spună că își va crește la rândul ei infrastructura militară cu echipamente moderne. De altfel, există chiar câteva declarații exacte în care specialiști militari din Rusia au anunțat că flota Rusiei din Marea Neagră a fost completată anul trecut cu 15 nave de război, la care se adaogă o serie de nave mici, purtătoare de rachete de croazieră, care pot acționa până la 3000 de metri. De asemenea, au fost anunțate două noi submarine sofisticare care își au baza la Novorosiysk și la Rostov-pe-Don. Rusia reacționează pe măsură, se apără. Nu știu dacă ideea aceasta a unei flote NATO la Marea Neagră nu ar zgândări poate și mai mult Rusia.
Dar e posibil ca între Occident și Moscova ar putea să se așeze altfel lucrurile, în funcție de ceea ce se întâmplă pe celălalt front, în Siria, unde știm că Rusia e foarte adânc implicată. Și e posibil un acord Est-Vest, începând de la acest focar mult mai acut care este Siria și gruparea Statul Islamic și abia apoi să vină spre Europa de Est. Poate că va avea loc o altfel de așezare a lucrurilor.”
Europa Liberă: Am să revin pe final, doar pentru o clipă, la o declarație arhicunoscută a fostului președinte român Traian Băsescu, care zicea că Rusia tratează Marea Neagră, sau vrea să transforme Marea Neagră într-un lac rusesc. Avea dreptate?
Sabina Fati: „A fost într-un fel o previziune pe care Traian Băsescu a făcut-o acum 10 ani cred și în care atrăgea lumii atenția că, într-adevăr, Marea Neagră s-ar putea transforma într-un lac rusesc dacă nu luăm în serios toate conflictele înghețate din jurul Mării Negre. Și aveam aici Transnistria, Nagorno-Karabah, Abhazia, Osetia și acum iată și Crimeea, care s-a transformat de asemenea într-un conflict înghețat.
Într-adevăr, pe moment Marea Neagră pare să se fi transformat într-un lac rusesc, dar nu cred că Turcia, care, de asemenea stăpânește o mare parte din litoralul acestei mări zbuciumate, nu cred că va lăsa lucrurile cu totul la îndemâna Rusiei. Mai avem aici și România, și Bulgaria care, de asemenea, poate vor avea oportunitatea să-și spună cuvântul.
În orice caz vedem că în acest moment de pildă noua graniță a Federației Ruse, așa cum arată cu anexarea Crimeii, se află la câteva sute de kilometri de granița României.”
