Agenda publică anunța de dimineață o serie de evenimente care aveau scopul să marcheze cei 166 de ani de la nașterea lui Mihai Eminescu.
Am încercat să ajung la cât mai multe pentru a oferi un tablou cât mai complex al zilei în care oamenii îl întâlnesc pe Mihai Eminescu mai des ca de obicei, fie ascultîndu-i versurile cântate în parc, fie văzîndu-i chipul în fotgrafiile afișate prin oraș.
La intrarea în Casa Limbii Române am întîlnit un grup de persoane care șușoteau în limba rusă. Mai târziu avea să aflu că studiau limba română.
Tema pentru acasă: să pregătească fiecare în parte câte un catren sau o poezie despre Eminescu, și să o recite la lecție, îmi spune profesoara de limbă română Rodica Cerga-Pâslari.
Rodica Cerga-Pâslari: „Am intrat în sală, și am primit felicitări cu prilejul zilei de astăzi. Am rămas surprinsă că ei m-au felicitat pe mine, înainte să-i întreb ce zi e.”
Până să ajung însă la Casa Limbii Române, în Scuarul monumentului domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt, am întâlnit câțiva trecători a căror amintire era reîmprospătată de niște panouri, afișate la vedere, cu chipul lui Mihai Eminescu.
„Ne uităm, și câte ceva ne amintim. Eu spuneam că aceștia erau cei mai buni prieteni ai lui Eminescu, Creangă și cu Veronica.”
„Eu vă spun sincer, puțin am citit despre Micle, despre Creangă, fiindcă așa a fost situația. Dar uitându-mă la ce aici este afișat, istoria noastră adevădată, pe care noi mulți încă nu o știm.”
„Ne amintim și mai luăm câte ceva, în perioada în care eu am studiat, era altfel. Desigur că acum avem și multe noi, pe care nu le-am cunoscut.”
Europa Liberă: La ce erați atent?
„Anume despre părinți, despre frați, surori, eu nu am știut că a avut așa de mulți frați și surori.”
De Eminescu nu se prea vorbea la școală, cel puțin în perioada sovietică, ne și Ana Bantoș, doctor habilitat în filologie.
Ana Bantoș: „La noi Eminescu nu a fost întodeauna acceptat. A fost o lungă perioadă după cel de-Al Doilea Război Mondial când era interzis. Grigore Vieru recunoștea că la cunoscut pe Eminescu abia la 25 de ani. Chiar numai această afirmație exprimă tragedia basarabenilor care nu și-au cunoscut adevăratele valori. De aceea astăzi este cu atât mai important ca să sărbătorim această zi. Și voi încheia cu o afirmație a lui Andrei Pleșu care scrie așa: noi toți declarăm că îl iubim pe Eminescu, dar îl iubim într-un fel care ne dispensează să-l cititm. Cu cât e mai zgomotos iubit, cu atât lectura din opera lui e mai precară.”
Dacă este sau nu citit Eminescu, am încercat să aflu la Biblioteca Municipală din Chişinău, unde a fost anunțată o zi de lectură continuă, întitulată „Citim Eminescu”.
Vladislav Danilișin, este student la jurnalism, și, potrivit angajaților bibliotecii, este unul dintre cei mai activi vizitatori.
Vladislav Danilișin: „Iată că termin volumele lui Sherlock Holmes. Sunt atras de cărțile din domeniul fantastic. Dacă Eminescu nu ar fi impus în programul de liceu, probabil nimeni nici nu știa despre el.”
Despre preferințele tinerilor am discutat și cu Maria Bivol, șefă de serviciu din cadrul bibliotecii.
Maria Bivol: „În ziua de astăzi tinerii sunt în tot cu tehnologiile, și atunci e mai ușor să citești o carte cu un conținut mai ușor.”
Europa Liberă: Tinerii sunt tentați să urmeze anumite trenduri?
Maria Bivol: - „Da, sunt interesați de acest lucru. Cum a ieșit în top cartea „Cincizeci de nuanțe de gri”, nu încetau să apară tinerii la bibliotecă și să întrebe, dacă avem cartea asta. Sau când apare o carte nouă a scriitorului Paulo Coelho, atunci există același flux. Și atunci ne dăm seama că tinerii urmează un top al cărților.”
Atunci când cântatul pare a fi mai atrăgător pentru tineri decât cititul, aceștia nu ezită să cânte. Un grup de elevi și studenți au amintit celor care treceau prin preajma bustului lui Mihai Eminescu câteva versuri scrise de marele poet.
