Linkuri accesibilitate

Problemele de aritmetică ale majorității (?) parlamentare de la Chișinău


Președintele Nicolae Timofti a rezistat a doua zi la rând presiunii Partidului Democrat de a-l numi premier pe Vlad Plahotniuc.

După ce a respins miercuri prima numire invocând dubii privind integritatea candidatului, joi a trimis la coș numirea repetată observând că majoritatea parlamentară care l-a propus pe Plahotniuc, o majoritate oricum problematică din punct de vedere al statutului ei legal, nu mai este o… majoritate, fiind părăsită peste noapte de mai mulți fugari liberal-democrați.

Încă miercuri seară majoritatea anunţată pe 11 ianuarie de Partidul Democrat îi trimitea preşedintelui Timofti o scrisoare în care îi propunea repetat candidatura lui Vlad Plahotniuc la funcţia de premier, calificând ca „neîntemeiate” rezervele preşedintelui legate de integritatea acestuia.

Joi dimineaţă, însă, aceeaşi majoritate se confrunta cu prima problemă numerică: deputatul PLDM, Aliona Goța, a anunțat că se detașează de lista celor care au semnat pentru „majoritate” și își retrage semnătura de pe declarația de susținere a candidaturii lui Vladimir Plahotniuc la funcția de prim-ministru.

Anunţuri similare au făcut ulterior şi deputaţii PLDM, Vladimir Hotineanu, George Mocanu şi Mihaela Spătaru, Ion Balan şi, în sfârşit, Nicolae Juravschi.

Tudor Deliu, un deputat liberal-democrat care nu se alipise majorităţii, a apărut la mitingul de susținere a președintelui organizat în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău de Platforma „Demnitate şi Adevăr”, unde anunţa de la microfon că toți cei 7 deputați PLDM care au semnat declarația de majoritate patronată de PD își vor retrage semnăturile de pe acel document.

Când a devenit absolut limpede că majoritatea s-a risipit, democraţii au difuzat o declarație, cu accente sumbre, în care au spus că sunt gata de alegeri anticipate, dar au sugerat, printre altele, că șeful statului ar vrea să le provoace, în interesul unor forțe nenumite, și că dacă vor apărea violențe în societate, Timofti va fi de vină.

Declaraţia democraţilor a urmat, la distanţă de doar câteva ore, unei scrisori trimise preşedintelui personal de Vlad Plahotniuc în care acesta îl asigura că e gata să semneze o declarație de integritate, ce-i drept nu înainte, ci după eventuala desemnare, şi că suspiciunile privind integritatea sa sunt neîntemeiate.

Singura informaţie pe care a emis-o însă instituţia prezidenţială până la această oră este un comunicat prin care majorităţii i se solicita reconfirmarea semnăturilor din partea celor 56 de pretinşi participanţi ai ei.

Termenul limită anunţat de preşedinte pentru această reconfirmare e ora 21 a zilei de joi.

Democraţii au răspuns că preşedintele nu ar avea motive să pună la îndoială integritatea majorităţii şi l-au acuzat pe preşedinte că reclamă proceduri inutile.

Problemele aritmetice nu sunt, însă, singurele cu care pare să se confrunte majoritatea din jurul PD. Ar mai fi şi o problemă legală, aşa cum ne spunea astăzi un deputat socialist, Vladimir Ţurcanu, preşedintele Comisiei parlamentare pentru drepturile omului:

„Articolul 4 din regulamentul parlamentului, alineatul 12, spune că majoritatea este o fracţiune sau o coaliţie de fracţiuni care include mai mult de jumătate din deputaţii aleşi. Acest articol este în vigoare, nu l-a anulat nimeni, iar pe de altă parte, avem în majoritate astăzi doar două partide, două fracţiuni, împreună 33 de deputaţi, restul, cei 14 de la PCRM şi 7 de la PLDM, sunt neafiliaţi. Deci, majoritate politică nu există, iar după ce au declarat astăzi deputaţii PLDM, plus mai sunt semne că din PL se vor retrage, s-ar putea să nu existe nici majoritatea numerică.”

Speculaţiile lansate miercuri seara de mai mulţi lideri politici de opoziţie, potrivit cărora în mediul PD s-ar discuta scenariul demiterii președintelui Timofti de către Parlament, nu s-au adeverit, cel puţin nu în timpul zilei de joi.

Mai mult, Parlamentul a anunţat că nu există vreo solicitare pentru convocarea vreunei şedinţe extraordinare, a cărei organizare ar dura cel puţin trei zile calendaristice.

Astfel, singurul eveniment care mai este aşteptat la această oră este o eventuală nouă propunere din partea preşedintelui pentru funcţia de premier.

Ca să nu i se încalce dreptul la cele 15 zile rezervate de Constituţie pentru scrierea unui program şi identificarea echipei, anunţul preşedintelui ar trebui să se producă nu mai târziu de seara zilei de joi.

Previous Next

XS
SM
MD
LG