Linkuri accesibilitate

Cuvintele-cheie ale programului lui Ion Sturza


Ce ar fi fost dacă programul de guvernare propus de Ion Sturza ar fi trecut prin Parlament?

Ce ar fi fost dacă programul de guvernare propus de Ion Sturza ar fi trecut prin Parlament? Cum ședința nu a avut loc din lipsă de cvorum, nu cunoaștem nici măcar opinia parlamentarilor despre acest program. Dar se poate spune că din acest moment este încă un termen de comparație pentru viitoare programe de guvernare:

Daca ar fi sa aleg cuvintele-cheie ale programului propus de Ion Sturza cred că acestea ar fi reducerea costurilor, restructurarea, optimizarea şi eliminarea barierelor administrative.

Printre multiplele reforme menite să conducă la redistribuirea fondurilor publice şi cheltuirea lor mai rațională, echipa condusă de Sturza îşi propunea să majoreze salariile pentru câteva categorii de bugetari, mai exact pentru cadrele medicale, cele din educație, pentru procurori, precum şi creșterea salariului minim ce duce la majorarea retribuțiilor sociale. În niciunul din aceste cazuri nu se spunea expres de unde vor fi luate resursele necesare. Doar în unele situații, în care nu erau prevăzute eventuale majorări, se sugera închiderea unor unități teritoriale precum în cazul regionalizării structurilor de poliție, a celor de justiție ori a spitalelor.

Dumitru Budianschi
Dumitru Budianschi

Chiar dacă majorările pentru unii bugetari nu au fost suficient argumentate, economistul Dumitru Budianschi de la Centrul analitic Expert grup le crede oportune deoarece sectorul public este într-o criză clinică şi trebuie ca cineva să înceapă odată reforma. În al doilea rând, spune Budianschi, ținând cont de viteza cu care se elaborează aceste programe de guvernare şi de eventualele rezerve la adoptarea unor paşi nepopulari, mecanismele şi costurile pentru atingerea acestor obiective pot fi adoptate şi ulterior.

„Sectorul public pe parcursul ultimilor ani de zile, din cauza acestei permanente crize politice, se confruntă cu mari probleme, în primul rând probleme de personal. Oamenii nu vin în acest sector, oamenii pleacă, alții nu vin în loc şi eu nu cred că este foarte bine când noi ne ascundem după deget şi tot insistăm pe aceste salarii de 2.000-3.000 de lei, care nu sunt atractive. În baza acestor salarii, nu poţi să creezi instituții normale”.

Un capitol aparte pentru acumularea de resurse financiare la buget prevede măsuri prin care parte din business să fie adus din zona subterană în cea vizibilă, astfel încât să se ajungă la situația când să fie plătite mai multe impozite, iar volumul de bani cash să se reducă simțitor. Astfel echipa lui Sturza îşi propunea să mărească numărul de servicii on-line, reducând contactul dintre funcționar şi omul de afaceri. Totodată, controalele la agenții economici urmau să fie diminuate şi anunţate din timp.

Programul lui Sturza include impulsionarea privatizării, realizarea unui audit complex la companiile aflate în proprietatea statului, încurajarea intrării pe piaţă a instituțiilor internaționale sau introducerea unui impozit de lux. Mulți reticenți au repetat că privatizarea este inoportună în contextul unei crize regionale complexe. Pentru expertul Dumitru Budianschi acest argument sună mai degrabă ca o justificare pentru a nu lăsa din mâini o eventuală sursă de venit pentru politicieni. El crede că privatizarea trebuie dusă la bun sfârșit:

„De exemplu, privatizarea Moldtelecom niciodată nu a fost oportună. Însă acum, probabil, valoarea Moldtelecom ar fi mai mică decât cea care ar fi fost câţiva ani în urmă, fiindcă telefonia fixă deja şi-a pierdut din atractivitate şi am rămas cu un operator care nu este clar ce mai poate oferi. Dacă noi vom aștepta de fiecare dată o eventuală conjunctură, iată o să fie aşa zeci de ani aceste întreprinderi mulse de persoane afiliate politic dintr-o parte sau din alta şi în final rămâi cu nimic”.

Cât despre liberalizarea economie pentru capitalul străin, expertul Dumitru Budianschi constată că acest deziderat rămâne de peste 20 de ani pe hârtie şi revine din când în când pe agenda guvernanților. Eventualii investitori străini nu se simt în siguranță în Republica Moldova, frica de a nu-şi pierde capitalul, mai afirmă el, se datorează imaginii proaste a justiției moldovenești, dar şi aparatului birocratic care ar face diferite presiuni. Una din soluțiile propuse de echipa lui Sturza la acest capitol sunt verificare minuțioasă a averilor judecătorilor, cu eventualele concediere sau confiscare a averilor dacă proprietarul nu poate explica proveniența banilor.

Previous Next

XS
SM
MD
LG