Anatol Gremalschi a fost ministru al educației în anii 1998 – 1999, iar de atunci a rămas în domeni, inclusiv ca expert și director de programe la Institutul de Politici Publice. Într-o serie de interviuri ale Europei Libere despre anul 2015, Tamara Grejdeanu l-a întrebat pe Anatol Gremalschi care este bilanțul din educație.
Anatol Gremalschi: „Intervenții radicale în cursul reformelor nu au fost făcute, s-a păstrat metodologia de organizare a examenelor de bacalaureat, putem menționa extinderea autonomiei instituțiilor de învățământ superior, descentralizarea educației învățământului general, unde direcțiilor raionale municipale de învățământ li s-au oferit noi competențe, s-a încercat modernizarea curriculei, dar cu regret nu s-a dovedit.”
Europa Liberă: Pe lângă modernizarea curriculei mai rămâne în discuție trecerea prin concurs a managerilor școlari care au fost angajați prin ordin ministerial. De ce se întârzie cu acele concursuri?
Anatol Gremalschi: „Un proiect de metodologie a fost elaborat de conducerea precedentă a Ministerului Educației, după schimbările în conducerea ministerului metodologia într-o anumită măsură a fost revizuită și ulterior a fost necesar crearea unui mecanism, a unui cadru instituțional în care să aibă loc astfel de alegeri și, în general, trebuie să recunoaștem cinstit că fiecare grup social tinde să-și apere interesele. La început, directorii au fost luați prin surprindere, ulterior ei s-au organizat și au mai găsit niște filiere politice, fapt ce a dus la întârzierea acestui proces.”
Europa Liberă: Se discută și despre testarea competenței managerilor școlari, asta cel puțin se discuta când era la conducerea ministerului Maia Sandu.
Anatol Gremalschi: „Sunt două aspecte: vorbim de candidații, aspiranții la postul de director, ei trec o testare și este momentul al doilea - ideea Maiei Sandu a fost ca toate cadrele didactice și de conducere, la sfârșit de fiecare an școlar să fie evaluate. Nu era vorba în sine de o testare sau de un examen, dar de evaluarea performanțele care le-a demonstrat persoana respectivă.
Cu regret, al doilea aspect deocamdată a rămas suspendat în aer, se elaborează standarde cărora trebuie să le corespundă un cadru didactic, dar încă nu s-a ajuns la etapa în care să se identifice instituțiile care vor face evaluare, în baza căror criterii și ceea ce e foarte important, și ce folos dacă i-am evaluat, care vor fi consecințele organizatorice, financiare, administrative asupra persoanelor care au demonstrat performanță sau car nu prea au demostrat.”
Europa Liberă: Oamenii din domeniu întotdeauna spun că pentru a ajunge la progres în educație este nevoie de salarii mai mari, care să motiveze oarecum profesorii, dumneavăastră ce ați mai nota, care sunt ingredientele necesare?
Anatol Gremalschi: „Noi trebuie să avem criterii de performanță, mărirea mecanică a salariilor, cu hurta cum se zice la mine în sat, nu duce la rezultate palpabile, are loc mai mult o protecție socială a celor care lucrează în sistem, o încercare de a-i păstra să rămână în sistem, dar nu de a-i orienta spre performanță.
Eu aș fi adeptul majorării salariilor diferențiat, în funcție de performanța demonstrată de fiecare cadru didactic, iar diferențierea în salarii trebuie să fie foarte semnificativă. În prezent, un cadru didadctic care predă la 35 de elevi în clasă și unul care predă la cinci elevi în clasă are același salariu, nu-i corect. În prezent, un cadru didactic absolvenții căruia au luat note la BAC de cinci are același salariu ca și un cadru didactic absolvenții căruia au luat note de șapte sau de opt.”
Europa Liberă: În mare parte, schimbările care s-au produs în educație și cea mai discutată - filmarea examenelor de bacalaureat, s-a făcut cu scopul de a stârpi corupția din sistem, de a responsabiliza elevii, la ce au adus aceste reforme?
Anatol Gremalschi: „În primul rând avem un tablou clar al situației din învățământ, nimeni nu mai neagă faptul că sistemul, așa cum a fost el conceput cu cinci-zece ani în urmă a degradat și a oferit un teren fertil pentru corupție academică, corupție în general. Prin urmare, nu sunt vinovați oamenii care lucrează în educație, însuși sistemul era conceput greșit și faptul că avem o evaluare externă la bacalaureat e foarte bine și din câte știu eu ministerul planifică să extindă acest model și la învățământul gimnazial.”
Europa Liberă: Dar la treapta de învățământ universitar, pentru că și acolo se acuză deseori probleme de teoretizare a conținuturilor?
Anatol Gremalschi: „Evaluarea în învățământul universitar este făcută de instituția care-l învață pe student, adică el învață patru sau cinci ani și la urmă îi pun notă și-i dau diplomă. Eu dacă sunt om rațional nu pot să zic că patru ani nu l-am învățat și am să-i pun notă rea. De asta, e foarte bine că acum, conform Codului Educației a fost creată Agenția de Asigurare a Calității în învățământul profesional, să sperăm că se vor găsi bani și agenția va începe să funcționeze și să sperăm că agenția nu va fi învăluită și înghițită de sistem, adică va avea verticalitate.”
Europa Liberă: Agenția poate evalua și conținuturile în mediul universitar?
Anatol Gremalschi: „Programele care includ tot: cadrele didactive și conținuturile, manualele și modul de organizare.”
Europa Liberă: Dacă ar fi să trasați dumneavoastră niște direcții, niște lucruri care ar trebui să se întămple în anul 2016 pe segmentul de educație, școală moldovenească, ce ați nota?
Anatol Gremalschi: „În primul rând m-aș pronunța pentru reformarea învățământului liceal. Așa cum este el conceput în prezent este nerealist pentru Republica Moldova. Noi avem copii, avem 60% de localități rurale, copii sunt ai noștri, noi nu trebuie să le închidem calea să învețe. Pe de altă parte, nu are sens să predai acolo ecuații cu diferențiale, nu-i gata școala pentru așa ceva.
Aș reconceptualiza învățământul liceal. Ministerul cu sprijinul Fundației Soros a elaborat un nou cadru de referință al curriculei,
Să oferim copiilor posibilitatea de a alege, să reconceptualizăm modul de pregătire a cadrelor didactice...
trebuie s-o operaționalizăm, s-o simplificăm, să oferim copiilor posibilitatea de a alege, să reconceptualizăm modul de pregătire a cadrelor didactice. În sat sunt numai trei ore de informatică, în gimnaziu nu poți avea învățători de informatică, șase ore de matematică și așa mai departe, deci ne trebuie cadre didactice capabile să predea pe arii curriculare.
În cazul universităților, în opinia mea, ar trebui o pregătire mai generală în primii ani de studii și în ultimul an specializare conform necesităților întreprinderilor. Asta ar extinde controlul mediului de afaceri asupra universităților, școlilor profesionale și colegiilor, ele nu trebuie să rămână izolate de afaceri. Lucrurile acestea sunt prevăzute în Codul Educației și eu sper că ministerul va continua această politică.”
