Anul 2015 a fost pentru UE unul al marilor provocări, mai noi, sau mai vechi. Pe de o parte, UE a reușit să țină în frâu criza datoriilor și să relanseze, cât de cât, creșterea economică. Pe de alta, marele vecin de la Răsărit (Federația Rusă), a continuat să pună pe jar comunitatea internațională care s-a văzut nevoită să găsească echilibrul între fermitatea aplicării sancțiunilor pentru anexarea Crimeii (sancțiuni prelungite în decembrie 2015 pentru încă șase luni) și cooperarea în cadrul coaliției internaționale anti-teroriste. Dincolo de asta, criza migranților: o situație fără precedent căreia UE nici acum nu i-a găsit rezolvarea adecvată. „Criza migranților și prezența rusească tot mai activă în Balcani a convins UE să-și regândească planurile de a renunța la noi extinderi”, scria Reuters când, recent, UE a decis reluarea discuțiilor privind aderarea cu Turcia și lansarea negocierilor de aderare cu Serbia. Despre provocările anului care se încheie și perspectivele noului an într-un interviu cu șeful delegației Suediei în Parlamentul European, politicianul de centru dreapta (PPE) Gunnar Hökmark.
Europa Liberă: Domnule Hökmark, ca membru al Delegației UE la Comitetul de Stabilizare și Asociere cu Serbia, dar și ca membru al EURONEST, sunteți unul dintre experții PE cu o perspectivă largă asupra relației UE cu fostele țări din blocul comunist. Știți bine, Serbia a început discuțiile cu UE pe tema aderării. Serbia un aliat al Rusiei care a refuzat până acum să aplice sancțiunile UE pentru anexarea Crimeii. Cum să „traducem” deschiderea negocierilor de aderare la UE a unui stat cu o poziție pro-rusă deschisă?
Gunnar Hökmark: „Convingerea mea este că atunci când ne gândim la UE, trebuie să ne gândim la un fenomen în evoluție. Tratatul UE prevede că țările europene care îndeplinesc condițiile de aderare pot fi privite ca potențiali membri în viitor. Depinde cum evoluează lucrurile într-o țară. Și mai depinde care este ritmul extinderilor. Unii spun că ritmul ar trebui să fie alert. Eu sunt dintre aceia care cred că ritmul extinderilor trebuie să fie lent.
Dacă analizăm ultimele extinderi ale UE vedem cât de multe avantaje au adus ele UE, căci, de pildă, UE s-a consolidată prin intermediul acestor extinderi. Fără aceste extinderi Europa ar fi fost fragmentată și, astfel, ar fi fost foarte vulnerabilă în fața oricăror atacuri. Și nu mă refer numai la război, sau atacuri teroriste, ci și la atacurile împotriva democrației, împotriva statului de drept din țările asociate sau candidate. Dacă rămânem împreună cu aceste țări suntem mai puternici.
Fie că suntem din sud, din vest sau din est, avem cu toții responsabilitatea să ținem Uniunea Europeană unită. Din această perspectivă UE este despre democrație, stat de drept, societate deschisă. Este evident că există forțe din afara (dar și din interiorul UE) care ar dori mai degrabă să mențină la putere în țările din vecinătatea estică, forțe obscure, să folosească acolo corupția, presiune politică, amenințările, propaganda și astfel să manipuleze populația din aceste țări.”
Europa Liberă: Nici Serbia, nici Turcia nu au șanse reale de a se alătura UE în viitorul apropiat. Având în vedere această realitate, ce se află în spatele pașilor făcuți de UE în 2015 către aceste două țări?
Gunnar Hökmark: „Negociem cu aceste două țări posibilitatea ca ele să se alăture UE, iar pentru asta e nevoie de legislatie adecvată și de indeplinirea cerințelor Tratatului European. De asemenea, societatea din aceste țări trebuie să se transforme, astfel încât să respecte criteriile de la Copenhaga: Serbia și Turcia trebuie să devină societăți deschise în care femeile au aceleași drepturi cu barbații, în care se respectă drepturile individuale.
De douăzeci de ani asistăm la astfel de schimbări și în alte țări care intre timp au deveni parte a UE. Atât în Serbia cât și Turcia se înregistrează progrese. A fost o vreme când regimul Erdogan părea că se reorienteză, iar țara involua in relatia sa cu UE. Acum sper că există o altă stare de spirit în Turcia, și că Ankara va incerca să indeplinească cerințele aderării. Iar asta nu pentru UE, nu pentru noi, ci pentru cetățenii turci, pentru societatea turcă. ”
Europa Liberă: Și, în țările Parteneriatului Estic, ce evoluții credeți că se vor înregistra în anul 2016? Este încă de actualitate declarația dlui Junker, președintele Comisiei Europene, care spunea în 2013, la preluarea mandatului, că nu va fi nici o extindere pe perioada de cinci ani a mandatului său?
Gunnar Hökmark: „Da, cred că situația este încă valabilă. Cu Serbia este mult de lucru. Negocierile vor dura mult, iar întregul proces necesită mult timp. La fel și în cazul Turciei. Realitatea se schimbă, toți trebuie să ne schimbăm. Europa se confruntă cu o serie de provocări majore: valurile de refugiați, agresiunea Rusiei, cu care, pe de altă parte, trebuie să cooperăm în lupta împotriva terorismului. Toate acestea sunt argumente pro-extindere. Trebuie să fim pregătiți să facem față tuturor acestor provocari. Dacă, evident, țările candidate îndeplinesc criteriile de aderare.
Nu mi-aș dori ca Turcia sau Serbia de astăzi să fie membre ale UE. Doresc să coopereze cât mai strâns cu noi, dar numai când vor atinge nivelul necesar de aliniere la standardele europene mi-aș dori să devină membre. Uneori, călătoria este mai importantă decât destinația.”
Europa Liberă: Anul acesta a fost foarte problematic pentru țările din Parteneriatul Estic, fie că vorbim de Azerbaidjan (care si-a suspendat participarea in Euronest) fie că vorbim de criza politică fără sfârșit din Moldova...
Gunnar Hökmark: „Să nu uităm și de războiul din estul Ucrainei, unde forțele armate ruse au o contribuție însemnată. Acest război s-ar fi extins și ar fi fost și mai sângeros dacă UE nu ar fi fost fermă în a sancționa Rusia pentru această intervenție. Sigur, unii ar putea spune că UE ar putea face mai mult. Toți am putea face mai mult, dar ceea ce am făcut a avut un efect substanțial în evoluția în bine lucrurilor in Ucraina.”
Europa Liberă: Doamna Mogherini spunea că decât să se angajeze în discuții ideologice, UE ar face mai bine să facă pași concreți către integrarea vecinilor săi. Este o veste bună pentru Moldova, Georgia, Ucraina, țări angajate deja serios în drumul către UE?
Gunnar Hökmark: „Desigur, integrarea mai profundă cu UE este o alegere bună dacă o țară dorește acest lucru și dacă UE analizează și constată că țara indeplinește condițiile. Cred că ar fi bine ca Georgia, Moldova sau Ucraina să se apropie cât mai repede de UE, concomitent cu transformarea societăților din aceste țări. Aceasta este, de altfel, principala misiune a Acordului de Asociere semnat de aceste țări cu UE.”
Europa Liberă: Ucraina este ocupată cu războiul din est, dar Moldova pare să nu mai fie chiar atât de hotărâtă să urmeze drumul european. Criza politică moldovenească pare o poveste fără sfârșit, în care alegerea președintelui sau premierului este o intreagă aventură. De ce credeti că le este politicienilor de la Chișinau atât de greu să stabilizeze situația politică din țară?
Gunnar Hökmark: „Pe de o parte, cred că este vorba de presiunea politică din afara țării. La aceasta se adaugă corupția si fortele obscure (oligarhii). Dar asocierea si integrarea in UE inseamna că societatea se deschide, se modernizează, iar acest tip de abordare rămâne de domeniul trecutului. Din asocierea cu UE ies în dezavantaj cei care doresc să mențină această stare ambigua și oscură, care le servește propriilor lor interese.”
Europa Liberă: UE a extins cu încă șase luni sancțiunile împotriva Rusiei. Cum vor arăta relațiile UE cu Rusia în 2016?
Gunnar Hökmark: „Știți, aici avem de-a face cu un paradox. Cred că, de fapt, UE ajută mai mult Rusia decât poate să înțeleagă Kremlinul. Dacă Rusia spune ca vrea să aibă o relatie ca si până acum cu noi, atunci situatia așa trebuie să si fie, adică să respecte acordurile internaționale. Viitorul Rusiei este unul al unei țări parte din comunitatea internațională. Pentru aceasta legile internaționale trebuie respectate.
Rusia crede că poate neglija respectarea angajamentelor sale internaționale fără a suporta consecințe. Dar acest lucru nu se poate. Va fi marginalizată. Dacă spunem că trebuie sa respectăm regulile, domnia legii, atunci asta trebuie și să facem, ce spunem. Dacă spunem că respectăm suveranitatea altor țări, atunci exact asta trebuie să facem. Doar atunci ușa va fi deschisă pentru Rusia și ne vom întoarce la business as usual.”
Europa Liberă: Avem motive de optimism pentru 2016?
Gunnar Hökmark: „Ne aflăm în momente critice, decisive. UE va trebui să fie fermă și deschisă. Fermă cu aplicarea legii și deschisă cu privire la liberalizarea vizelor, cooperarea in domeniul energetic, comerț etc. Problema valurilor de migranți nu trebuie rezolvată prin înghețarea programelor de liberalizarea a vizelor cu partenerii estici, ci printr-un control mai strict al granițelor. ”
