Mai multe publicații au preluat declarația liderului socialist de la Chișinău, Igor Dodon, priviind un proiect de lege care să blocheze ”promovarea deschisă a unionismului”. Formula a fost rostită de fapt de Igor Dodon cu câteva zile în urmă, atunci când un deputat socialist a rupt în plenul parlamentului o hartă a României Mari la 1930, propusă ca material didactic prin ordin al ministrului educației. Cotidianul România liberă pecizează că inițiativa legislativă a socialiștilor este de fapt o modificare a Constituției și informează că, în Republica Moldova, 21% dintre cetățeni susțin unirea cu România.
Știrea pe aceeași temă publicată de Hotnews.ro mai spune că în ultima perioadă au avut loc mai multe manifestații unioniste. Două sunt pomenite concret – o defilare de mașini în România și un miting la Chișinău, organizate pe 1 Decembrie, de Ziua Națională a României, adică în ziua nașterii României Mari, în 1918.
Ziarul Adevărul publică în secțiunea de bloguri un interviu realizat de Iulia Badea-Gueritée cu deputatul liberal-democrat Valeriu Ghilețchi. Parlamentarul se referă mult la confesiunea sa baptistă. O face însă, în general, insistând pe nevoia de reabilitare morală şi spirituală în Republica Moldova. ”Dacă am avea azi alegeri anticipate, am vedea că nu avem lideri integri care să ne reprezinte. Fără moralitate, fără spiritualitate nu putem avea integritate. Trebuie să revenim la acele valori interne care sunt fundamentale pentru viitorul unei ţări”, declară Ghilețchi în interviul apărut pe pagina electronică a ziarului Adevărul.
În România, partidele politice termină anul ”în genunchi”, scrie Florin Ghețău în săptămânalul ieșean Suplimentul de cultură. A fost cea mai abruptă cădere politică din ultimii zece ani, spune el, în special pentru formațiunile politice mari, adică social-democrații și liberalii. 2015 a dovedit de asemenea că sunt posibile răsturnări rapide. Uniunea Națională pentru Progresul României, condusă de fostul vicepremier și ministru al apărării Gabriel Oprea, s-a dezintegrat în câteva săptămâni, desi era soluția de rezervă a stângii. Florin Ghețău sesizează de asemenea neliniștiîn tabăra liberală, care ar trebui să fie mai relaxată cu Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni. În realitate, se arată în articol, liberalii se tem șeful statului pregătește de fapt noua conducere a Partidului Național Liberal din rândul tehnocraților care alcătuiesc acum guvernul lui Dacian Cioloș.
Pentru Ioana Ene-Dogioiu, de la ziare.com, bilanțul prezentat de Klaus Iohannis la încheierea primului an de mandat prezidențial este modest. Singura realizare importantă – îndepărtarea lui Victor Ponta de la conducerea guvernului - nu-i aparține de fapt președintelui, ci mai degrabă trebuie pusă pe seama tragediei de la clubul Colectiv, care a stârnit revolta cetățenilor. Alegătorii așteptau de asemenea să se rezolve și chestiunea votului prin corespondență. S-a adoptat o lege în acest sens, dar Ioana Ene-Dogioiu crede că ea mai mult îi încurcă pe românii aflați în străinătate. Însăși instalarea unui guvern de tehnocrați în anul dinaintea alagerilor parlamentare ar fi de fapt un eșec. Nu în sine, ci pentru că guvernul Cioloș nu a dovedit că vine cu reforme tari, așa cum poți dispune atunci când nu reprezinți o forță politică anume, deci nu te bați, în același timp, și pentru voturile alegătorilor.
