Premierul Dacian Cioloș nu a făcut niciun fel de inovații în bugetul țării, nu mizează pe investiții, dar nici nu-și propune salvarea săracilor, cu toate că rămâne ancorat în cheltuieli aproape la fel de mari ca în perioada boom-ului economic. „Guvernul - a precizat Cioloș - a decis să respecte cadrul legal adoptat de Parlament în anul 2015 și a inclus prevederi importante de relaxare fiscală și creștere salarială a personalului bugetar”. Este vorba despre legi adoptate deja sub fostul premier Victor Ponta, care costă, după socotelile lui Dacian Cioloș aproape 5 miliarde de euro. Veniturile la bugetul de stat vor scădea, recunoaște premierul, în vreme ce cheltuielile vor crește. Astfel la un Produs Intern Brut de aproape 166 de miliarde de euro, veniturile bugetare vor fi de 31%, cheltuielile de 33%, creșterea economică de 4,1%.
Principalele partide parlamentare au declarat deja că vor vota proiectul de buget, în vreme ce Dacian Cioloș și-a permis o singură extravaganță, aceea de a nu aloca niciun ban din acest buget pentru lăcașurile de cult. „Consider că este o problemă în care trebuie să se implice mai ales comunitățile locale și enoriașii” a declarat astăzi premierul român, deși acum o săptămână a vorbit la telefon cu Patriarhul Bisericii Ortodoxe, lăsând să se înțeleagă că până la urmă se va răzgândi. Cioloș a mai adăugat azi că „în funcție de prosibilități”, Guvernul „va asigura finanțare pentru proiecte de investiții importate” și că „există anumite posibilități” în acest sens. E un precedent, pe care l-ar putea repeta și guvernele ulterioare, dacă vor dori să iasă din cercul vicios al Bisericii care pune condiții Statului.
Faptul că noul premier nu a cedat presiunilor făcute de înalții ierarhi și de propaganda Bisericii Ortodoxe, scoate în evidență avantajul lui de tehnocrat, care nu are nevoie de ajutor electoral din partea clericilor. Dacă însă a făcut promisiuni vagi înalților ierarhi, pe care, eventual, să le onoreze odată cu rectificările bugetare de anul viitor, atunci ar trebui să ne așteptăm și la alte gesturi politice din partea lui Dacian Cioloș, care potrivit unui recent Barometru de Opinie Publică, se bucură de încrederea a 50 la sută dintre români. O altă cercetare arată că 35 la sută dintre cei chestionați spun că dacă premierul și președintele ar susține un partid nou, ar vota acest partid, în vreme ce 55 la sută dintre votanții liberalilor socotesc că ar fi o soluție bună ca Dacian Cioloș să conducă partidul.
Premierul tehnocrat care a primit sarcina să depaneze țara vreme de un an de zile nu este deloc lipsit de instincte politice și de o spontaneitate indispensabilă adevăraților lideri. Dacian Cioloș a declarat de mai multe ori că nu este interesat să intre în politică, dar acest lucru nu-l oprește să evolueze în fața electoratului cu nonșalanța politicianului combinată cu rigurozitatea expertului. La discutarea bugetului de stat în Parlament, premierul român a explicat că „în condițiile unui buget limitat” „transparența este esențială” atât pentru a da încredere contribuabililor, cât și din perspectiva guvernului atunci când va realoca bugetele necheltuite. Cioloș vrea să spună că banii nu se vor mai muta dintr-o parte în alta pe furiș și că toate cheltuielile vor fi transparente.
Poate că intențiile premierului sunt bune, numai că doar jumătate dintre cheltuielile anuale ale guvernului pot fi contorizate, celelalte sunt doar aproximative. De la transparență la opacitate e doar un pas, iar Cioloș nu are toate verigile lanțului în mână: este vorba despre bugetele locale, cele pentru sănătate și în general ale instituțiilor care se autofinanțează. Exemplele clasice se referă la școli, spitale și drumuri aflate în administrarea autorităților județene și locale. Premierul Cioloș a anunțat că s-au mărit bugetele pentru Sănătate și Educație, dar de pildă peste 80 la sută din banii alocați Sănătății sunt drămuiți de Casa Națională de Sănătate, iar bugetul acestei instituții nu este inclus în cel al ministerului de resort.
