Linkuri accesibilitate

„Mareea Brună” în alegerile regionale din Franța


Retorica anti-imigrație și anti-UE a Frontului Național a fost factorul decisiv pentru mulți alegători care și-au pierdut încrederea în partidele tradiționale.

În Franța partidul de extremă-dreapta Frontul Național se află aproape de a cuceri puterea în mai multe regiuni după rezultate-record în primul tur de scrutin al alegerilor locale ținute la numai 3 săptămâni după atacurile de la Paris.

Partidul condus de Marine Le Pen a obținut cele mai multe voturi duminică în șase din 13 regiuni, din nordul cu mari probleme economice unde candidează ea însăși până în sud, unde nepoata ei este cap de listă.

Luni, Le Pen a salutat rezultatele pe care le-a numit „magnifice” și a criticat elitele politice tradiționale într-o perioadă când „nori negri se adună deasupra Franței din cauza economiei și a riscului ca țara să fie inundată de imigranți”.
„Poporul s-a exprimat, iar odată cu el Franța și-a ridicat capul. Acest vot confirmă ceea ce indica scrutinul trecut, dar observatorii oficiali nu au vrut să admită: mișcarea națională este în momentul de față, fără îndoială, primul partid din Franța, deși este aproape nereprezentat în Parlament. Este singurul partid care apără o republica cu adevărat franceză, o republică a cărei singură vocație este apărarea interesului național, crearea de locuri de muncă pentru francezi. păstrarea modului de viață, a valorilor noastre și apărarea tuturor francezilor, în special a celor mai vulnerabili.”, a spus Marine Le Pen într-o apariție televizată.

La scară națională partidul lui Le Pen a obținut aproape 28% din voturi, urmat la mică distanță de Uniunea forțelor de centru-dreapta și la patru puncte procentuale de Partidul socialist, de guvernământ.

Agenția France Presse notează că în urma performanței extremei-drepte partidele tradiționale se întreabă cum poate fi oprită „mareea brună”, cum o numește presa franceză.

Socialiștii președintelui François Hollande au început deja să-și retragă candidații acolo unde alianța de centru-dreapta are șanse mai mari, dar fostul președinte Nicolas Sarkozy, liderul Republicanilor, a exclus orice alianță tactică.

Extrema-dreaptă și-a mărit mereu popularitatea în Franța ultimilor ani, când Le Pen și-a continuat campaniile strident-naționaliste „epurând” în același timp partidul de elementele cele mai controversate.

Le Pen, în vârstă de 47 de ani, și telegenica ei nepoată de 25 de ani Marion Marechal-Le Pen au trecut pragul simbolic de 40% din voturi în regiunile unde au candidat, adică Nord-Pa-de-Calais Picardie și Provence-Alpes-Cote d'Azur.

Frontul Național a obținut rezultate bune și în regiunile estice, inclusiv în Alsacia, la granița cu Germania și Belgia.

AFP scrie că o eventuală confirmare a performanței bune a extremei-drepte la al doilea tur de scrutin, duminică, ar însemna nu doar că Le Pen ar obține în premieră puterea în regiuni, dar ar echivala cu o „trambulină” pentru alegerile prezidențiale din 2017, la care vrea să candideze.

Tatăl ei, co-fondatorul Frontului Național, Jean-Marie Le Pen, a înaintat în al doilea tur de scrutin al alegerilor din 2002, fiind blocat până la urmă de alegătorii care l-au sprijinit, unii în silă, pe Jacques Chirac, numai ca blocheze ascensiunea ultranaționaliștilor.

Presa franceză tradițională a înregistrat cu stupoare rezultatele primului tur de scrutin al alegerilor locale. Atât „Le Figaro”, ziar de dreapta, cât și cotidianul comunist „L'Humanite”, titrează pe prima pagină „Le Choc”.

AFP scrie că deși președintele socialist Hollande a crescut în sondaje în urma comportamentului ferm după atacurile din noiembrie, partidul său a fost pedepsit de alegători mai ales pentru șomajul care se menține la cote ridicate, afectând cam 3 milioane de persoane. Iar retorica anti-imigrație și anti-UE a Frontului Național, mai ales după atacuri, a fost factorul decisiv pentru mulți alegători care și-au pierdut încrederea în partidele tradiționale – aceasta mai ales după ce a ieșit la lumină că doi dintre atentatorii de la Paris ar fi intrat în Europa dându-se drept refugiați.

  • 16x9 Image

    Mircea Ţicudean

    La Europa Liberă sunt din 1993. Am lucrat mai întâi în secția pentru România, la Programul Internațional, apoi la emisiunea radio pentru R. Moldova, cu o întrerupere de 2-3 ani în care am fost în slujba departamentului de training al Europei Libere, unde am fost și director interimar o perioadă. Începuturile jurnalistice au fost concentrate pe critica literară și actualitate culturală. În prezent, domeniile predilecte sunt progresul social (drepturile minorităților, egalitatea de gen, echitatea socială), prevenirea catastrofei climaterice etc.

XS
SM
MD
LG