De la anexarea Crimeei şi începerea conflictului din estul Ucrainei, asistăm zilele acestea la o nouă tensionare a relaţiilor între Kiev şi Moscova. După ce săptămâna trecută au fost deteriorate câteva linii de înaltă tensiune, peninsula Crimeea a rămas fără electricitate. Ucraina a anunțat astăzi că interzice traversarea spațiului ei aerian de către avioanele companiilor aeriene rusești, iar Rusia a oprit, tot astăzi, livrările de gaze naturale spre Ucraina pentru că nu a plătit în avans pentru gazul ce urma să-i fie livrat. Sintetizăm relaţia Kiev-Moscova alături de cercetătorul Institutului de Politică Mondială de la Kiev, Leonid Litra.
Europa Liberă: Domnule Litra, întreruperea energiei electrice ar fi o provocare sau un simplu act de huliganism?
Leonid Litra: „Eu cred că aceşti oameni care au făcut această provocare, dacă o numim convenţional provocare, s-au ghidat să atragă atenţia asupra anexării Crimeei. Pentru că în nenumărate rânduri cei care au făcut blocada Crimeei într-un fel au atras atenţie asupra faptului că autorităţile nu acordă suficientă atenţie asupra problemei Crimeei. Mai ales că ucrainenii şi tătarii din Crimeea sunt persecutaţi, iar Ucraina se ocupă foarte mult de estul Ucrainei şi nu s-ar ocupa de Crimeea. Din cauza dată acesta este un mijloc de a atrage atenţia asupra problematicii anexării Crimeei şi este un imbold, practic, indirect de a se ocupa de acest domeniu.”
Europa Liberă: Pentru radioascultători cred că ar fi să amintim că încă din luna septembrie activiştii naţionalişti din „Sector Dreapta”, secondaţi de către organizaţiile tătarilor, au decis să introducă o blocadă comercial-economică a Crimeei şi toate drumurile către peninsulă sunt blocate, niciun camion de transport nu este lăsat să treacă. Dar decizia Gazprom de astăzi, domnule Litra, de a sista livrările de gaze către Ucraina credeţi că are o legătură cu lipsirea de electricitate a peninsulei Crimeea?
Leonid Litra: „Este foarte greu să afirmăm acest lucru, pentru că ucrainenii plătesc în avans, spre deosebire de alte ţări. Ucrainenii trebuiau să plătească pentru livrarea gazului în avans, ei nu au făcut-o şi premierul ucrainean a explicat destul de clar că această decizie nu este una a Rusiei, este o decizie a Ucrainei de a nu mai cumpăra gaz. Respectiv, Ucraina nu cumpără şi Rusia nu vinde, nu livrează, dacă nu cumpără Ucraina. Din această cauză în Ucraina este văzută cu totul din altă perspectivă această problemă.”
Europa Liberă: Dar există formulă alternativă de aprovizionare cu electricitate pentru peninsulă?
Leonid Litra: „Până la acest incident Ucraina livra circa 60-65% din energia necesară, restul era produs pe peninsulă. Rusia încearcă să livreze energie prin intermediul unui cablu prin strâmtoare, care leagă peninsula Crimeea de Rusia, dar va mai dura ceva timp până acest cablu va deveni operaţional şi s-ar putea să se întâmple Crimeea să aibă energia necesară.
Dar vreau să vă spun că au existat mai multe etape în această blocadă. După anexare a existat iniţial blocada cu apă potabilă, Ucraina nu a mai livrat apă potabilă, pentru a demonstra de fapt că peninsula este dependentă de Ucraina. După aceasta a urmat această blocadă iniţiată de tătari şi de „Sector Dreapta”, care era, într-un fel, cred, o acţiune foarte corectă, pentru că exista un export al produselor din Ucraina spre Rusia prin intermediul Crimeei. Din cauza aceasta era o acţiune firească.
Şi, în al treilea rând, acum a existat incidentul cu ruperea acestor linii de înaltă tensiune. Este un proces care a crescut de la anumite sectoare la, practic, toate sectoarele şi este mai mult o iniţiativă civică de fapt decât o acţiune coordonată a guvernului. Pentru că în acest context acum guvernul nu mai poate trece cu vederea aceste acţiuni şi ei vor fi nevoiţi să ia anumite măsuri pentru a face ceva.
Pentru că există o voce foarte consolidată în societatea ucraineană că Ucraina ar trebui să pună mai clar pe agenda internaţională subiectul Crimeei. Iar atâta timp cât Ucraina nu va face acest lucru, oferă şanse partidelor de opoziţie, care au luat acest subiect în discursul public. Din această cauză, guvernarea din Ucraina, inclusiv de teama unor proiecte politice care ar putea deveni foarte populare pe subiectul Crimeei, va trebui să se ocupe de acest subiect.”
Europa Liberă: Tocmai aceasta voiam să vă întreb. Credeţi că sunt destul de convingătoare acţiunile activiştilor din Crimeea?
Leonid Litra: „Ele nu sunt convingătoare, ele arată o necesitate. Dacă activiştii nu au putut să convingă guvernarea ucraineană să ia măsuri prin intermediul unui dialog, atunci acest lucru s-a întâmplat prin intermediul unor acţiuni de blocare, de protest. Şi acest lucru forţează guvernarea ucraineană să fie mult mai prudentă, mult mai atentă şi să vorbească despre acest subiect.”
Europa Liberă: Dar Rusia ar putea profita de aceste reacţii ale activiştilor pentru a spune că Ucraina de fapt stă în spatele anumitor provocări?
Leonid Litra: „Rusia spune acest lucru, deşi este foarte greu de demonstrat că anume aceşti activişti ar fi acţionat la îndemnul autorităţilor. Din câte am văzut eu dialogul dintre activişti şi autorităţi, dimpotrivă, mi se pare că nu există o înţelegere între ei şi de fapt activiştii fac aceste lucruri din propria iniţiativă. Iar Rusia va beneficia de acest context pentru a crea o nouă isterie în Crimeea, spunând că: „Vedeţi, fosta ţară-mamă nu vă iubeşte, pentru că v-au tăiat apa, energia, acum v-au blocat alimentele etc. Din cauza aceasta bine că aţi veni cu noi, pentru că noi suntem acei care avem grijă de voi acum”. Acest context va fi cu siguranţă folosit de Rusia, iar Ucraina nu prea are cu ce răspunde. Din această cauză ei au încercat să pună accent anume pe astfel de elemente care să repună pe agendă subiectul Crimeei.”
Europa Liberă: Ucraina a anunţat astăzi că interzice traversarea spaţiului ei aerian de către avioanele companiilor ruseşti. Premierul ucrainean, Arseni Iaţeniuk, a spus că: „Interdicţia are la bază teama că Rusia ar putea înscena provocări în spaţiul aerian ucrainean şi în general acţiunile ostile ale Moscovei”. Cum poate afecta Republica Moldova o asemenea decizie, domnule Litra?
Leonid Litra: „Nu-mi este clar încă exact dacă, de exemplu, companiile moldoveneşti vor zbura în Rusia. Am impresia că vor zbura fără probleme prin Ucraina. Doar dacă sunt în codeshare, atunci când două companii creează o rută, atunci nu ştiu care sunt paşii care trebuie făcuţi. Dar ştiu că de când s-a pus această problemă, ea a început cu încetarea rutelor aeriene dintre Ucraina şi Rusia, pe motiv că Rusia ar fi operat zboruri în peninsula Crimeea, care este ilegal anexată de către Rusia. Şi din această cauză pentru Ucraina a fost o chestie de protest, pentru a nu permite ca acest lucru să se întâmple în continuare. Acum vedem că s-a făcut şi mai mult, adică chiar şi tranzitarea spaţiului aerian ucrainean.
Fără doar şi poate Chişinăul, pe de o parte, câştigă din acest conflict, involuntar, pentru că veţi vedea că există o nouă rută Chişinău-Kiev, de exemplu, anterior exista doar una pe zi, acum mai există una. Sunt pasageri care tranzitează Chişinăul pentru a ajunge la Moscova. Cel mai mult profită de acest conflict Minskul, care şi-a dublat sau triplat chiar rutele din Minsk spre Moscova, cu ocazia întreruperii aeriene dintre Ucraina şi Rusia.”
Europa Liberă: Occidentul pare să aibă atitudini mai blânde faţă de Federaţia Rusă după participarea acesteia la campania anti-Stat Islamic în Siria. Înseamnă acest lucru, domnule Litra, că, în pofida anexării Crimeei şi conflictului din estul Ucrainei, Occidentul va deveni mai puţin preocupat de dimensiunea de securitate estică?
Leonid Litra: „Eu cred că Occidentul nu va deveni mai puţin preocupat. Deocamdată ceea ce vedem în mod practic este că Occidentul e dispus şi, în principiu, există un acord prealabil ca să prelungească sancţiunile împotriva Rusiei. Dar există şi ideea că Rusia s-ar fi băgat în Siria doar pentru a încerca să convingă Occidentul: „Noi nu ne mai băgăm în Siria, dar voi nu vă mai băgaţi în Ucraina”. Acesta era mesajul, bineînţeles într-o manieră foarte simplă îl spun. Nu putem afirma că în acest moment Occidentul a cedat Ucraina pentru Rusia, în favoarea unei implicări propriu-zise în Siria. Dar există aceste riscuri şi vom vedea ce va urma. Deocamdată nu văd în mod practic Occidentul să-şi schimbe discursul în relaţia cu Ucraina. În relaţia cu Siria posibil.”
Europa Liberă: Dar care ar putea fi consecinţele unei atenţii mai puţin sporite a Occidentului în această regiune?
Leonid Litra: „Consecinţele, în primul rând, vor fi neimplementarea corespunzătoare a acordului de la Minsk. Întrucât, conform acestui acord, există foarte multe acţiuni pe care trebuie să le întreprindă autorităţile ucrainene. În acelaşi timp există foarte multe acţiuni care depind de Rusia. Pentru că aceşti rebeli din estul Ucrainei nu sunt de sine stătători, ei sunt aprovizionaţi cu arme din Rusia, au fost arestaţi soldaţi ruşi care sunt în detenţie în Ucraina acum. Există probe că Rusia este implicată.
Dacă Occidentul va avea o implicare mult mai limitată în estul Ucrainei, atunci aceste acorduri s-ar putea să nu se implementeze şi, în final,
Este un risc de securitate foarte important, Ucraina este ţară vecină cu UE....
Ucraina să nu revină la controlul frontierei dintre Rusia şi Ucraina. Şi aceasta impune riscuri de securitate mari. Pentru că în aşa mod conflictul nici măcar nu poate fi îngheţat, el poate izbucni în orice moment.
Este un risc de securitate foarte important, Ucraina este ţară vecină cu UE. Din această cauză eu cred că UE îşi dă seama foarte bine că nu are dreptul să nu se intereseze atât de mult ca anterior de acest conflict, pentru că o vizează într-un mod sau altul şi pe Uniunea Europeană. Iar dacă să ne gândim la felul în care până acum s-a implicat Occidentul, a arătat că acordurile de la Minsk şi în general stabilizarea estului Ucrainei poate avea loc doar cu sprijinul Occidentului.”
Europa Liberă: Într-un interviu pentru postul nostru de radio europarlamentara Rebecca Harms declara: „Pentru ca Ucraina să aibă succes împotriva Kremlinului, trebuie mai întâi să câştige bătălia internă împotriva corupţiei”. Împărtăşiţi acest punct de vedere?
Leonid Litra: „Parţial da. Dar eu aş vrea să atrag atenţie faptului că Acordul de Asociere este semnat de către Ucraina şi Uniunea Europeană, în acest context Uniunea Europeană are un rol foarte important. Pentru că, dacă nu se va implementa Acordul de Asociere, nu va fi doar vina Ucrainei, deşi Ucraina are o mare responsabilitate în implementarea acestui acord, inclusiv în combaterea corupţiei. Dar va fi şi o responsabilitate a Uniunii Europene pentru că Uniunea Europeană este copartener în acest proces. Şi sigur că vedem anumite cazuri când există o opoziţie internă în Ucraina de a se reforma pe anumite sectoare, inclusiv reforma Procuraturii, ca în Republica Moldova, a propos.
Dar ucrainenii înţeleg foarte bine că ei sunt într-o anumită măsură dependenţi de sprijinul Uniunii Europene atât în relaţia cu Rusia, dar şi în sustenabilitatea financiară a Ucrainei pe termen scurt şi mediu. Din această cauză ei sunt mai atenţi la anumite accente. Și într-adevăr lupta cu corupţia este un simbol practic al reformelor în Ucraina, deşi eu aş spune că este foarte important să reuşească şi în alte sectoare. Şi în unele s-a reuşit. S-a început reforma poliţiei, de exemplu, în comparaţie cu Moldova, eu am impresia că a avut loc într-o manieră mult mai bună în Ucraina. Eficienţa energetică, s-a redus consumul de gaz cu 20% timp de un an de zile.
Sunt nişte dezvoltări pozitive. Dar lupta cu corupţia este simbolul victoriei asupra spaţiului postsovietic. În momentul în care acest lucru va avea loc, acesta este într-adevăr un simbol al victoriei asupra trecutului sovietic.”
