Nadejda Ajgihina este Secretara executivă a Uniunii Jurnaliștilor din Rusia și vicepreședinta Federației Jurnaliștilor europeni. Ajgihina, ziaristă la una dintre puținele publicații independente din Rusia, „Nezavisimaia Gazeta”, a fost la Strasbourg pentru a vorbi în cadrul Forumului Mondial al Democrației despre presiunile la care sunt supuși jurnaliștii și activiștii civici din Rusia. În aceeași zi, organizația neguvernamentală „Glasnost Defence Foundation” din Rusia era anunțată că trebuie să se înscrie ca „agent străin” sau să-și întrerupă activitatea.
„Ceea ce s-a întâmplat cu Fundația „Glasnost Defence” este o rușine”, iar acest lucru, ca și multe altele, arată că cei care conduc astăzi Federația Rusă „nu își înțeleg țara”, declară Nadejda Ajgihina, într-un interviu cu Europa Liberă.
Europa Liberă: Doamnă Ajgihina, înainte de a începe această discuție mi-ați mărturisit că sunteți nemulțumită de felul în care autoritățile au investigat cazurile jurnaliștilor ruși uciși din 1990 încoace, cel mai cunoscut fiind cel al jurnalistei Anna Politkovskaia. Sunteți nemulțumită și le cereți pe mai departe autorităților să continue investigațiile și să pedepsească vinovații.
Nadejda Ajgihina: „Jurnaliștii, comunitatea de la Nezavisimaia Gazeta, rudele acestor oameni care au fost uciși nu au fost satisfăcuți sută la sută de rezultatele anchetelor. Cei care se află în spatele acestora știu că criminalii nu au ieșit la lumină și nu sunt pedepsiți. Ca atare, credem că este datoria noastră să cerem mai departe pedepsirea celor carea au violat drepturile jurnaliștilor, care se află în spatele acestor asasinate, care sunt, din păcate, practici curente in Rusia, dar și în alte multe țări. Violențele recente împotriva jurnaliștilor în lume reprezintă una dintre consecințele terorismului.
Lumea se confruntă cu un nivel al violenței fără precedent, de la intimidare și harțuire, la asasinate. Potrivit UNESCO și Federației Internaționale a Jurnaliștilor un procent foarte mic din aceste fapte a fost investigat, iar Rusia nu este o excepție. Este o tragedie și o mare rușine că lista de crime împotriva jurnalistilor care nu au fost investigate este atât de lungă. Nu e de ajuns să aducem aceste lucruri în atenția publică. Cred că este crucial ca presiunea să fie exercitată de la cel mai înalt nivel.”
Europa Liberă: Astăzi, reprezentanta OSCE pentru libertatea mass media, Dunja Mijatović, a deplâns faptul că autoritățile ruse au redus la tăcere o altă organizație guvernamentală, incluzând-o pe lista „agenților străini.” Este vorba de GDF, „Glasnost Defence Foundation”. Câte organizații au fost indexate în acest fel și cum a schimbat acest lucru peisajul mass media din Rusia?
Nadejda Ajgihina: „Mai mult de 60, probabil deja 70 de organizații, dacă îmi aduc bine aminte. Acum câteva zile am fost unul dintre martorii apărării într-un proces al unuia dintre cei mai apropiați parteneri ai noștri, „Centrul pentru Apărarea Mass Media”. Acest centru a susținut mii de jurnaliști ruși. Nu au fost niciodată implicați in politică, doar și-au făcut treaba, poate chiar făcând ceea ce agențiile guvernamentale ar fi trebuit să facă, pentru educarea și protecția jurnaliștilor.
Sunt o optimistă, de felul meu, și sper că această lege se va schimba. Am făcut în acest sens numeroase cereri căre autorități. Ceea ce s-a întâmplat cu Fundația „Glasnost Defence” este o rușine, mai ales că vorbim despre una dintre cele mai vechi și mai importante organizații din Rusia. Am fost șocată, deși nu a fost o surpriză pentru mine, căci aveam deja informația pe diverse alte canale. Organizația a fost inființată de un jurnalist excelent, care s-a dovedit un manager extraordinar și un vajnic luptător pentru drepturile omului. Este fiul unuia dintre cei mai importanți poeți ruși din vremea sovietică: Konstantin Simionov, un simbol al literaturii si jurnalismului patriotic dupa cel de-al Doilea Război Mondial. Oamenii care sunt azi la putere in Rusia nu își înțeleg țara, ce au nevoie oamenii, istoria țării. Sper că a fost o greșeală și că se va reveni mai devreme sau mai tarziu, dar este trist oricum.”
Europa Liberă: Cum este să fii jurnalist într-o țară care a reinventat războiul informațional ?
Nadejda Ajgihina: „Războiul informațional a fost reinventat de mulți alții din alte părți ale lumii. Să fii jurnalist in Rusia de azi nu este mai greu decât în vremurile sovietice, cand am inceput eu, acum 25 de ani. Acum nu avem cenzură oficială, dar, e adevărat, nu avem diversitate. Canalele televiziunii de stat nu au nimic în comun cu jurnalismul. Este propagandă și distracție. Însă nu văd o mare diferență între principalele canalele de televiziune de stat rusești și FOX Channel (SUA). Este trendul global către simplificare, promovare, stenografia puterii.
Cât privește diversitatea, există un număr de instituții media independente. Dar trebuie să precizez că nu toată presa privată este independentă. Există presă privată finanțată 100% de stat. Există și media privată, care au ales ca mediu internetul, de exemplu.”
Europa Liberă: Există suficient public pentru aceste canale private ? De ajuns pentru ca ele să poată exista, să se poată finanța pe termen lung?
Nadejda Ajgihina: „Rusia are o piață cu caracteristici speciale. De pildă, nu este o piață transparentă. Mulți jucători de pe piață au susținere de la stat, publicitatea nu e transparenta. Media independente au probleme cu publicitatea, caci firmele nu vor sa fie asociate cu acestea. Apoi, există institutii media private care fac o propagandă mai dăunătoare ca cele de stat. Cel putin, la cele de stat putem vedea in multe cazuri un jurnalism decent cand e vorba de teme de politica interna, analize economice, sociale etc. Sunt voci independente si in alte regiuni. Dar influența catre public este mica, limitata.
Audienta rusească nu este interesată de presă, de libertatea presei. Este interesată de economia internă, de viața de zi de zi. Avem in Rusia o abordare pasivă. Aceasta abordare pasiva este o adevărată boală a societății ruse. ”
Europa Liberă: Ați menționat lipsa de diversitate din societatea rusă, din peisajul media. Dar cred că această lipsă de diversitate se aplică și în peisajul politic. De ce nu reuseste opoziția politică din Rusia să câștige mai mult adepți pentru a avea o voce mai sonoră pe scena politică națională ?
Nadejda Ajgihina: „Nu sunt analist politic, dar aș spune că diversitatea în presa rusească este mult mai interesantă decât în peisajul politic. Din păcate, mulți oameni decenți, educați și talentați preferă să facă afaceri sau să se implice în proiecte culturale decât în politică.”
Europa Liberă: Dar o țară este condusă de o elită politică.
Nadejda Ajgihina: „Și de aceea unii oameni nu doresc sau intre in categoria celor care iau decizii la nivel național. Sper ca acest lucru să se schimbe. Opoziția rusă este derutată. Imi pare rău, căci am o simpatie profundă față de partidul Iablako (Partidul Democrat Unit din Rusia, „Yabloko”) dar nici ei nu sunt atat de pro-activi. Au activități interesante, dar de care nu multă lume știe.
Analizele experților nostri arată ca anul acesta sau anul viitor nu se vor produce modificări pe scena politică rusă, in sensul diversificării ofertei politice. Asta în condițiile în care multi rusi sunt mai degrabă interesați de viata lor de zi cu zi, și, eventual, de politica locală, nu de cea națională.”
