Linkuri accesibilitate

Atacurile de la Paris - consecințe pe termen scurt (22)


„Nu-mi ajunge un guvern mai bun decât Cabinetul Ponta” (ziare.com)

Atentatele de la Paris sunt în atenția presei astăzi, iar perspectiva este cea a României ca stat membru al Uniunii Europene. Alexandru Lăzescu a intervenit în ediția electronică a revistei 22 cu un comentariu care amintește că în 2015 Franța a avut parte nu doar de atacul terorist din ianuarie, de la sediul revistei „Charlie Hebdo”, ci și de atentatul dejucat din trenul de mare viteză Thalys, din această vară. Atentatele sincronizate de vineri seara lasă la vedere miza teroriștilor. Din acest moment, Europa și-ar putea modifica prioritățile de securitate și politică externă, în același fel în care și le-au modificat Statele Unite după 11 septembrie 2001. „Mulți lideri de pe continent, de la Angela Merkel până la Matteo Renzi în Italia, sunt conștienți că un atac similar putea să aibă loc foarte bine la ei acasă”, scrie Lăzescu, care vede cîteva consecințe pe termen scurt: o reacție puternică anti-imigrație, iar un politician ca Angela Merkel și-ar putea vedea șubrezită poziția, un beneficiu de popularitate pentru partidele stângii radicale anti-imigraționiste și o limitare serioasă a libertății de mișcare în spațiul european.

În România liberă, Cristian Câmpeanu pomenește din start declarațiile președintelui francez Francois Hollande și respectiv a papei Francisc I. Amândoi au pomenit cuvântul război. „Este o recunoaștere tardivă dar binevenită a unui fapt evident încă din 2001: Occidentul și civilizația occidentală liberală se află sub atacul barbariei islamismului terorist”. Comentatorul consideră inevitabil un război nu doar simbolic, ci în sens clasic în apărarea civilizației liberale a Occidentului. Aceasta este, spune el, „singura civilizație (…) capabilă să acomodeze în același timp maximum de bunăstare, siguranță, libertate individuală și egalitate (…) O dată (…) distrusă, omenirea ar intra într-o nouă eră a tiraniei, opresiunii și inegalității”. Trebuie deci, consideră Câmpeanu, renunțat la orice iluzie de multiculturalism.

Ce e de făcut însă atâta timp cât instrumentele de supraveghere ale Occidentului au fost dezvăluite, deci scoase din uz, odată cu scandalurile Wikileaks și Snowden? se întreabă în Evenimentul zilei Iulian Chifu. Ce va putea face un lider ca Francois Hollande, a cărui țară are 4,5 milioane de musulmani, din care 7000 sunt inventariați ca islamiști și 1500 sunt potential expuși? „O asemenea schimbare de paradigmei (cităm deja) aruncă în aer fundamentele gândirii noastre (…) Ca și cum nu era de ajuns amenințarea militară clasică, nucleară și hibridă a Rusiei în Marea Barents, Baltică, Estul Europei și Estul Mediteranei”.

Ziarele și site-urile politice discută desigur și în jurul cabinetului propus de premierul desemnat al României, Dacian Cioloș. Dan Andronic afirmă în Evenimentul zilei că, de la Cotroceni, s-ar fi declanșat „o campanie de impunere a tăcerii: e cel mai bun guvern de până acum! compromisurile erau inevitabile! să-i lăsăm să lucreze!”, ar susține analiștii. Alături de Andronic sunt și alți jurnaliști care îl consideră pe Cioloș captiv fostului partid de guvernământ, Partidul Social Democrat. Iohannis a avut de ales între partidele politice și „stradă”. A ales „strada, numai că strada nu votează în parlament, arată Sebastian Lăzăroiu în Evenimentul zilei. Pe site-ul ziare.com, Ioana Ene-Dogioiu își încheie articolul: „nu-mi ajunge un guvern mai bun decât Cabinetul Ponta. Asta nici măcar nu e greu”.

XS
SM
MD
LG