Linkuri accesibilitate

Prăbușirea avionului rusesc în Egipt. Versiuni


Victimele catastrofei aviatice, aduse la Sankt Petersburg, 2 noiembrie 2015
Victimele catastrofei aviatice, aduse la Sankt Petersburg, 2 noiembrie 2015

Preşedintele Rusiei Vladimir Putin a făcut astăzi prima declaraţie despre tragicul accident aviatic de sâmbătă, soldat cu moartea a 224 de oameni, marea majoritate cetăţeni ruşi. Liderul de la Kremlin a cerut o investigaţie amănunțită considerând accidentul drept „o enormă tragedie”.

Numai un impact extern a putut provoca prăbușirea avionului rusesc în deșertul egiptean, omorând toate cele 224 de persoane de la bord, au declarat astăzi oficialitățile companiei aeriene Metrojet sau Kogalimavia după o serie de declarații confuze ale anchetatorilor, care tot n-au explicat de ce s-a rupt în aer la 31 octombrie aeronava plecată de la Șarm-el-Șeik spre St. Petersburg.

Aleksandr Smirnov
Aleksandr Smirnov

„Excludem vreo defecțiune tehnică sau eroare a pilotului sau echipajului, excludem așa-numitul factor uman”, a spus Aleksandr Smirnov, directorul general adjunct la Metrojet, adăugând că avionul era în exploatare de 18 ani, ceea ce ar fi o cifră „medie”.

Autoritățile ruse i-au certat însă de îndată pe cei de la Metrojet, pentru că s-au grăbit cu concluziile. Șeful agenției aviatice ruse, Alexander Neradko, a spus la Cairo că este prematur să se speculeze asupra cauzelor catastrofei, și că mai multe se vor ști odată ce vor fi studiate rămășițele și „cutiile negre”.

Președintele Vladimir Putin a spus că ancheta trebuie să fie exhaustivă.

„Fără îndoială trebuie făcut totul pentru a contura o imagine obiectivă a situației, astfel ca să aflăm ce s-a întâmplat și să reacționăm în consecință”, a spus președintele rus.

La locul prăbușitii aeronavei
La locul prăbușitii aeronavei

Atât Rusia, cât și Egiptul au minimalizat pretenția exprimată de filiala egipteană a Statului Islamic că ar fi doborât aeronava.

Ministrul rus al situațiilor excepționale, Vladimir Pucikov, a spus agențiilor rusești că echipele de experți au terminat de cercetat o zonă de 20 de kilometri pătrați din deșert și că extind acum acea arie la 30 de kilometri pentru a găsi toate rămășițele.

Reuters a scris citând surse nenumite apropiate anchetei că teoria companiei Metrojet – a impactului extern – nu pare să stea în picioare după examinarea preliminară a cutiilor negre. De asemenea, analizele ar exclude și informația că pilotul ar fi lansat o chemare SOS înainte ca aeronava să dispară de pe radare.

La Washington, James Clapper, directorul serviciilor naționale de informații din Statele Unite, a spus că nici teoria atacului terorist nu poate fi exclusă din calcul, amintind că zona unde s-a prăbușit aeronava are „o prezență semnificativă” a militanților organizației Statului Islamic. „Este improbabil, dar n-aș exclude (această ipoteză) cu totul”, a spus Clapper, când a fost întrebat de reporteri dacă militanții islamiști din Peninsula Sinai au capacitatea de a doborî avioane civile.

Robert Galan, un expert aviatic francez, a spus că remarcile șefului Metrojet, privind „impactul extern” pot trimite la două posibilități: bombă sau sabotaj. Galan, autorul unei cărți despre dezastre aviatice, a spus că nu cunoaște în detaliu situația securității la aeroportul Șarm-el-Șeik în momentul decolării aeronavei rusești sâmbătă, dar că în jurul aeronavei la sol se vor fi aflat cel puțin 10-12 tehnicieni și mecanici. Pentru sabotaj, a spus Galan, este nevoie de buna cunoaștere a sistemelor electrice și de combustie ale aeronavei Airbus, dar plasarea unei bombe este mai facilă. Galan a mai spus că în „cutiile negre” nu au cum să existe indicii ale eventualului sabotaj sau ale plasării bombei, dar că o eventuală deflagrație va fi lăsat urme asupra rămășițelor avionului.

  • 16x9 Image

    Mircea Ţicudean

    La Europa Liberă sunt din 1993. Am lucrat mai întâi în secția pentru România, la Programul Internațional, apoi la emisiunea radio pentru R. Moldova, cu o întrerupere de 2-3 ani în care am fost în slujba departamentului de training al Europei Libere, unde am fost și director interimar o perioadă. Începuturile jurnalistice au fost concentrate pe critica literară și actualitate culturală. În prezent, domeniile predilecte sunt progresul social (drepturile minorităților, egalitatea de gen, echitatea socială), prevenirea catastrofei climaterice etc.

XS
SM
MD
LG